Ciomagul si gramada de oale

Eu unul intotdeauna am reactionat extrem de violent atunci cand cineva a incercat sa imi impuna cu forta ceva anume. Demonstratiile de forta nu au reusit niciodata sa ma impresioneze sau sa imi induca un sentiment de frica paralizanta. Am fost insa intotdeauna foarte devotat atunci cand cineva a reusit sa ma convinga de ceva anume. Pana mi-a demonstrat contrariul. La una dintre mineriade cand autobuzele au trecut prin orasul meu, am iesit si am inceput sa dau cu pietre in autobuzele care treceau. Oamenii aia, manipulati, obositi dar incapabili sa gandeasca si in alt fel decat cel in care fusesera dresati sa o faca, credeau ca le fac incurajator cu mana.
Asta este motivul pentru care eu vreau ca in tara asta sa pot sa traiesc fara ca cineva sa incerce sa imi impuna frica prin demonstratii sau actiuni de forta. Un parlamentar, un demnitar, un procuror, un judecator, un lucrator in servicii sau un politist trebuie sa traiasca si sa isi faca meseria avand in vedere numai respectul fata de lege si niciodeata sa nu incerce sa fie deasupra celorlalti uzand de pozitia de forta pe care legea le-o confera. Ar putea sa se confrunte cu o actiune violenta de respingere chiar fata de abuzul de forta. Legea este singura care are voie sa normeze viata, actiunea si activitatea oricaruia dintre noi. Abuzul de legalitate este intotdeauna la un pas foarte mic de abuzul de forta. Nu uitati niciunii niciodata principiul actiunii si reactiunii din fizica. Orice abuz ma indreptateste pe mine sa reactionez tot printr-un abuz. Pozitiile noastre in societate trebuie sa fie complet simetrice fata de mediana sociala, legea. Ganditi-va ca numai animalele reactioneaza supraponderal si se arunca in haita asupra unei victime cazuta la pamant. Atunci cand deschizi o usa folosind berbecul cand cel mai simplu este sa apesi pe manerul clantei, este o dovada de abuz de putere dar si o dovada de prostie incomensurabila. Ca sa nu mai vorbim ca asa ceva este departe rau de tot de profesionalism. Truda muschiului nu are voie sa inlocuiasca truda creierului.
In concluzie, incercand actiuni supraponderale asupa unei Elena Udrea de exemplu, mizand pe antipatia viscerala (deci fara prea mare legatura cu rationalul) a unei parti insemnate a populatiei (dresata, manipulata, indobitocita de propriile complexe sau prejudecati), nu faceti decat sa o martirizati si sa ostilizati  o alta buna parte a populatiei. Si nu cred ca va puteti permite. Cu atat mai mult cu cat asupra altora mult mai periculosi si mai corupti ati actionat cu ingaduinta, cu intelegere si chiar cu o pasivitate suspecta. Incercati sa nu o cercetati si sa o judecati pentru posetele ei, pentru toaletele ei, pentru siguranta ei de sine, in virtutea antipatiei pe care i-o purtati, pentru prezenta ei sfidatoare din anii cat a actionat in politica ci pentru faptele ei. Nu o declarati vinovata legal si nu va comportati ca atare inainte de a se pronunta o ultima instanta. Vinovatiile morale le condamna numai bunul Dumnezeu. Noi ca popor nu avem nevoie de martiri vinovati facuti prin demonstratii inutile de forta ci de dreptate inainte de toate. Mie unul nu imi castigati respectul aratandu-mi muschii ci trudind alaturi de mine la aceeasi povara: legea aplicata nediscretionar.

Epilog: Talibani din toate tarile, uniti-va! Sunteti prea prosti ca sa mai intelegeti si altceva decat sunteti voi convinsi ca fac eu.

Acest articol a fost publicat în pamflet/social/comentarii. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *