Versificarile scrise intre decembrie 2012 si decembrie 2016

Nu sunt sigur ca sunt toate cum la fel de posibil este ca unele dintre ele sa fie dublate. Sigur unele dintre cele pe care le-am scris sunt pierdute pentru totdeauna pentru ca le-am transmis fara sa le fi salvat undeva. Sunt nelucrate, neslefuite, negandite, nefinisate. Sunt exact la prima mana asa cum mi-au venit cuvintele, asa cum am simtit in momentul in care le-am scris dintr-o rasuflare. Le-am recuperat din contul de FB sau de prin calculator pe unde stiam ca le am. Nu sunt in ordinea in care le-am scris ci in functie de cum le-am recuperat. Poate intr-o zi o sa am disponibilitatea sa le sistematizez pe toate.
Poate intr-o zi am sa le iau la periat si la aranjat altfel pentru ca aici, din cauza limitarilor grafice, sunt insirate una dupa alta fara spatii mai mari intre ele.
Nu incercati sa le reproduceti fara specificarea sursei si numelui autorului. Sunt singura mea avutie si nu sunt dispus sa renunt la ea.

Confesiune inaintea sortii
Mi-i gandul nestiut de ielele zalude
Si chiar de-ar fi ranjind zambetul mortii
Eu tot clipesc in scanteierile-ti prea nude.

In fiecare noapte ma despart de tine
Stiind ca o sa te regasesc in visuri,
Si-apoi cu lacomie-n zorile putine
Te caut sa te strang in brate dintre-abisuri.

Ne pierd in clipele prea lungi
Oameni, zidiri si fapte fara vlaga
Iar chipurile sterse si prelungi
Ne murdaresc cu o sincopa vaga.

—————————————————–

Zbor frant

Când sufletu-ti ti se transforma-n singuratic pescarus
Iar falfaitul aripilor lui iti sunt cuvintele ce mor,
Nu il lasa sa se zdrobeasca-n ape mai putini adanci
Si intre ziduri stramte de taceri ce-l dor.

Sunt `nalte zari si-ntinse mari ce zborul lui
Le poate face sa se-nvolbureze,
Iar alte ape calde si adanci
Asteapta pescarusul sa plonjeze.

Furtuni de foc si arderea ce-i scanteiaza-n ochi
Se vor trezi la viata si la zbor
Chiar daca de-al nedefinitelor priviri
Atat de mult, atat de des ii este dor.

Da-i drumul pescarusului din colivii, taceri zidite,
Sau sparge-i ziduri, zborul i-l usuca,
Din falfaitul aripelor ce salta vesel-trist
Ii este drumul ce in curcubee urca.

————————————————–

borealele umbre ce-alearga prin ceruri
despletitele iele in dansuri pagane

———————————

Imi pierd cuvintele-n imensitati albastre…
Cerul? Marea? Sau poate ochii tai?
Ma piere gandul in hiperbolele-ntoarse…
O arcuire-a timpului? O intamplare printre astre?
Ma pierd arome, sanii-ti de fecioara
In ultima oprire, arderile coapse.
Ma pierde pierderea in anii vai
Cand buzele-ti ma impresoara,
Ma pierde vesnicia in adancu-ti
Atunci cand curg fecund,
Clepsidra-n… pantecu-ti.
Ma pierd, tentacule de joc secund.

——————————————-

Sufletul meu a stat aproape un an de zile
In moarte clinica.
Un convoi de asteptari mult prea lungi
L-a lovit pe o trecere.
O vreme a fost conectat la aparatele sperantei
Si a fost hranit intravenos cu credinta.
Acum a murit. Si m-a lasat complet gol pe dinauntru.

———————————————-

Sufletul meu s-a transformat intr-o clepsidra.
Curg haotic in toate directiile asteptari glazurate in lacrimi
Sub forma de semne de intrebare al caror raspuns
Sunt alte lacrimi pietrificate.

———————————————

Cand iubesti pe cineva,
Viata nu mai este viata fara acel cineva.
Devine doar un sir neintrerupt de asteptari ce curg,
Mult prea incet si fara un rost,
Printr-o imensa clepsidra
Formata din patru semne de intrebare
Ce iau forma a doua inimi separate de puncte.
Si nu mai doresti decat sa ti se rupa timpul…

———————————————-

Fericire, nefericire, bucurie, tristete,
Chiar viata si moarte, singuratate si plin…
Toate cuvintele esentiale ale dictionarului din sufletul meu
Le-ai inlocuit cu numele tau.

————————————————

Lacrima este cenusa lichida ramasa
In urma sufletului care moare
Parjolit de tristeti tacute ce nu isi gasesc marginirile.

————————————————-

Cand greul lacrimi iti va smulge
Si neguri vei avea in suflet,
Adu-ti aminte si nu plange:
Fi-voi aproape.

————————————————

Sunt o carte deschisa pe care ai toate sansele sa nu o intelegi
Daca nu o citesti cu sufletul.
Si o poti citi doar in timp ce o scrii.
Sunt o partitura pe care o canti
Doar pe masura ce o compui.
Si vei canta exact ceea ce scrii.

———————————————–

Prin ceata groasa pasi-mi se pierd rataciti
Printre versuri in care Lara Fabian,
“Nu te voi lasa sa pleci niciodata”
Geme alaturi de clapele unui pian.

———————————————

Daca as sti unde se sfarseste iluzia si unde incepe credinta,
As sti sa spun unde ma sfarsesc eu si unde incepi tu.

—————————————————-

Timpul meu nu mai curge in secunde, ore, zile, saptamani si luni
Ci in asteptari inlantuite una de alta
Iar clepsidra are forma sperantei
Sprijinita pe o suprafata plana pe care scrie “cred”.

—————————————————

Astronaut naufragiat

Suspendat inert in vidul absolut
Undeva intre Paradis si Infern
(Astea sunt doua planete
Rezultate prin diviziune stelara)
Nu fac decat sa astept
Numarand secundele.
Asta ma tine in viata.
Nici nu stiu cat timp a trecut pentru ca
Nu mai inteleg semnificatia cifrelor
Dar continui sa numar. Si sa astept.

——————————————–

Zidul

L-am izbit cu pumnii, cu pieptul si genunchii,
L-am izbit cu privirea, l-am impins cu talpile,
Mi-am zdrobit fruntea incercand sa il misc,
Mi-am zdrobit soldurile si umerii impingandu-l,
Cu sufletul l-am izbit cu putere,
Ochii mi s-au umplut si ei de durere,
Intreaga fiinta a incercat sa-l darame
Pana cand au inceput sa-mi sangereze toti porii,
Jeturi de sange ajungand sa coloreze si norii.
In cele din urma, extenuat si fara simturi
Am impietrit in fata lui ca o statuie gemanda
Urmarind doar umbra mea diforma pe care,
Din zori si pana-n apus,
Soarele o proiecta zi dupa zi,
Luna de luna
Fara sa mai simt frig sau arsita,
Fara dezamagire, furie sau deznadejde,
An dupa an vazand doar umbra proiectata
Pe zidul devenit inalt pana la ceruri
Din spatele caruia razbateau din cand in cand
Tacerile mele tacute-ntre lacrimi sangerii.
Zidul esti tu, zidul sunt eu… Si iubirea pentru tine.

——————————————————-

De prea multe ori m-am simtit prea singur
pentru ca de prea multe ori prea multa iubire din mine
incapabila de jumatati de masura,
compromisuri superficiale cu sine
nu si-a gasit locul primitor unde sa isi faca cuib soptit.

——————————————————

De multa vreme
Mintea imi vorbeste tare.
Aproape asurzitor
Si cu argumente.
Sufletul insa doar imi sopteste.
Urmarea este ca te visez noptile,
Ma trezesc speriat din somn
Si imi incep zilele
Cu o imensa stare de gol si de lipsa…
Si merg mai departe.

———————————————————-

Zilele, noptile, lunile si anii mi s-au obisnuit cu absenta ta.
Doar absenta mea din tine imi ofileste zilele, noptile, lunile si anii.

———————————————————–

Sufletu-mi refuza sa imbatraneasca
Si sa iasa la pensie.
Si cum nu mai am nevoie de mariri,
Faima sau recompense,
Nu mai am de facut decat sa te iubesc pe tine.
Am invatat sa traiesc cu bani dar si fara ei.
Am invatat sa ma bucur dar si sa plang.
Am invatat zborul din gand.
Dar nu am reusit sa invat sa traiesc fara tine.

———————————————————–

Golul este linistit.
Nu are sentimente,
Nu greseste
Si zambeste superior.
Golul nu are furtuni,
Nu are valuri
Si nu iubeste.
In gol nu cresc flori,
Nu naste fiori.
In gol nu construieste nimeni “acasa”.
Trece lumea prin el. Iar lui nu ii pasa.
In gol… nimic nu rodeste.
Este detasat si nu are simtulu umorului.
Golul are doar perfectiunea… nimicului.

Eu prefer sa fiu imperfect,
Sa urlu atunci cand gresesc,
Sa rad atunci cand iubesc,
Sa ma doar-un defect,
Sa ard in fioruri plangande,
Sa gem in absente plecande.
Eu traiesc si sunt viu
Atunci cand te vreau si vreau sa iti fiu.

——————————————————

In functie de lumina si starea afectiva,
Ochii mei sunt verzi, albastru inchis
Sau albastru deschis.
In functie de ochii tai,
Ochii mei isi schimba culoarea.

—————————————————-

Nu mi-ai cerut sa mai raman.
De ce as mai fi stat?
Bat vanturi aspre printre ganduri
Iar zambetul mi s-a uscat.
In alte zari cu chipuri primitoare
Purta-voi aripi pe-nserat.
Nu mi-ai cerut sa mai aman
Cuvintele plecande dintre randuri
In orizonturi calatoare.
Nu m-ai chemat…
De ce nu as mai fi plecat?

—————————————————

Timpul curge deja catre nimeni
Iar ploile uda paradoxuri opace,
Nimeni in urma, in fata golul vorace,
Balante clepsidre sparte asemeni.

Arse scrisori, cuvintele plangeri
Catre-un trecut pierdut in pacloasele ceturi
In care flori si poeme sparte in certuri
Fac sa dispara aripi de ingeri.

Zile festive mor in niciunde,
Aniversari oprite `nainte de vreme,
Timp impietrit in asteptari, strigat ce geme,
Mute chemari soptite oriunde.

Strofe destrama fluturi esarfe,
Ingalbenitele frunze se-astern in covoare,
Toamnele slute se-ntind in timpul ce moare
Canturi se-opresc in stinsele harfe.

—————————————————-

Tacerile goale al caror ecou
Sunt alte taceri si mai goale,
Se-mprastie-n ploile toamna
Si-n ceturi se risipeste cea doamna.

————————————————-

Atunci cand am privit in tine
Si nu m-am vazut acolo zambind,
Am devenit o amuleta desperecheata,
Un juramant care nu a mai auzit decat
Taceri ce formeaza ecouri taceri.

————————————————

Dislexii,
Afective anorexii,
Afaziile-n goluri
Absente in monologuri,
Gesturi golite d`esente,
Orgasme ca penitente
Savarsite in inimi uscate,
Iubiri ce nu vor sa se arate.

Ma-ntorc cu fata-n uitarile sparte
Iar ploile-mi spala credinte desarte,
Iubiri pierdute in ploaie si vanturi,
Aripi sfarsite-n sfarsitele canturi.

————————————————

Devii atat de frumoasa cand te privesc ochii mei
Incat stralucirile lumii palesc undeva in umbre uitate.

———————————————-

Noi, cei care suntem, mai existam atunci cand
Nu mai stim daca suntem in celalalt gand?

———————————————

Virtualia

Oamenii se indragostesc pe viata-n mesaje.
In strada insa nu se mai recunosc.
Ca urmare sar dezinvolt la alte mesaje
Mai ca pasarea Phoenix.

——————————————–

Intrebari in treceri de oameni prin timpuri
Presara covoare de soapte uscate
Ce cad abundent printre burnitate rafale de vanturi.
Unde sunt atunci cand nu imi mai esti?
Unde mai esti atunci cand nu iti mai sunt?

————————————————

Nu imi asterne tacutele toamne in suflet…
Mi-ar curge ploi cetoase din priviri,
M-ar imprastia vanturile
Si m-ar usca chiar si ploile.

————————————————

Descatuseaza-ti sufletul.
Cand ai sa renunti la frica?
Imprejmuit cu ziduri inalte
Sufletul se invata captiv
Intr-un confort iluzoriu
Si-o siguranta zabrelita.

———————————————-

Fiecare particica din mine
Am pus-o in cate-un cuvant.
Le-am aranjat apoi in fraze sau versuri
Si m-am daruit tie.
Acum nu mai am cuvinte: le-am terminat.
Iar tie nu ti le mai pot cere inapoi.
Cred ca le-ai aruncat.

———————————————-

O poate spune el, o poate spune ea,
O pot spune impreuna
Daca ar merge mana in mana.
O casa o poti cumpara
Sau inchiria.
“Acasa” il poti doar simti.
Indragosteste-ma de tine-n fiecare zi.
Numai asa am sa iti pot fi “acasa” in fiecare clipa
Si am sa fiu “acasa” oriunde m-ar duce pasii sau intamplarea.
De fiecare data cand te departezi chiar si numai un pas
Imi ingreunezi drumul “acasa”,
Pasi-mi devin sovaielnici,
Ochii nu mai vad drumul
Iar mana imi ramane suspendata
Intr-o singuratate cetoasa
Si-ncep sa ratacesc fara tinta
In orizonturi fara puncte cardinale
Unde nu ne vom regasi niciodata.

——————————————————–

Nu… n-am sa te mai astept.
Am drumuri lungi de facut.
M-asteapta marile,
M-asteapta zarile,
M-asteapta baobabul tacut,
M-asteapta piscul inalt si-ntelept.

Am sa las in urma mea din cand in cand
Cate-o petala de floare de camp si un gand,
O aripa de fluture
Plutinda la-naltimea ochilor tai,
O frunza ce va sa scuture
Bobii de roua in sir indian printre vai,
Un pescarus ce poarta pe aripi un cantec
Cerul ce-si duce norii in pantec
Si, da, cate o floare de soare
In par sa-ti reverse culoare,
Zbucium de iele zalude
Cand nimeni nu le aude.
Iar daca urma ai vrea sa imi iei,
Toate sti-vei ce vor fi vrut sa insemne,
Ai sa stii sa ma gasesti doar urmand semne
Rasarinde in ochi-ti albastri ca niste zei.

—————————————————–

Taceri in ploile-opace

Distantele dintre noi
Se masoara-n taceri.
Goale, lipsite de continut si de sens,
Umplute cu emoticoane si cratime,
Citate, in al caror enunt nu crede nimeni,
Ce-nlocuiesc prea stinsele patime.

Eu stiu sa tac doar in culori,
In priviri si mangaieri,
Eu tac albastru,
Tacerile mele tac vorbind cu tine in gand,
Eu tac in taceri ce cheama gemand,
Eu tac zambind catre-un astru.

La sfarsit se vor asterne opace taceri
In cuvinte care nu mai spun nimic.
Taceri ce umplu distanta insurmontabila
Dintre aripile tale si aripile mele.
La un capat tu, la celalalt eu
Zburand in directii opuse,
Separati de absenta unui singur verb
Pierdut odata cu frunzele uscate,
Fluturi cazuti in dizgratia anotimpurilor,
Frunze imprastiate de vanturi,
Odata cu verbul cazut
Printre ramurile arborelui vietii
Uscat chiar de recea multime a ploilor
Strecurate-ntre ganduri.

——————————————————-

Cand tacerile sunt golite de-atingeri,
Mangaieri, priviri, gesturi, culoare,
Sarut, zambet dorurile curgeri,
Un geamat soptit sau o floare,
Tacerile devin doar distante hidoase
Insurmontabil de goale,
Distante ce se maresc cu fiecare tacere ce doare.

—————————————————-

Intre ochii tai cer si ochii mei mare
Spatiul este golit de absenta unui singur verb
Pierdut in nu stiu ce zare.
Doar undeva printre vise mai geme desperecheatul adverb.

—————————————————-

Plec doar pentru ca stiu ca n-ai fi vrut sa ma opresti.
As mai fi stat…
Ce rost ar fi avut cand stiu ca nu ai vrut sa ma gasesti?
De ce n-as fi plecat?

—————————————————–

Am petrecut asteptari vesnicii
Asteptand semnul sortirii.
Cu ochii ridicati
Vedeam doar albastrul
Albastrului cer reflectat
In marea, albastrul ochilor mei.
Iar intre cele doua albastruri
Nu pluteau decat taceri
Ce vorbeau in gand
Despre golul dintre cerul de sus
Si cerul din ochii mei.

—————————————————–

Destin

Intr-o zi cand faceam socoteli,
L-am intalnit pe Dumnezeu
Si i-am zis: „Doamne, nu imi ies la inventar
Niste ani.
Pe unii i-am pierdut,
Altii mi-au fost furati,
Cativa i-am imprumutat
Si nu mi i-au mai dat inapoi,
Pe altii i-am daruit
Si da, pe cativa i-am irosit
In indelungi asteptari
Impreuna cu ochii pierduti,
Si ei,
In nevazutele zari.
Si, Doamne, nu mai stiu
De unde sa-i iau sa ii pun la loc”.
Atunci Dumnezeu m-a privit asa… mai prelung
Scarpinandu-se in barba carunta
Si mi-a zis: „Continua sa iubesti”.
Apoi si-a vazut de drum fredonand
O melodie mai veche.
Am privit nedumerit urmele Lui
Si am incercat sa ii strig: „dar, Doamne…
Fac asta de timp indelung.”

—————————————————-

Pierde-te in mine daca e sa te pierzi.
In felul asta ma voi regasi intotdeauna in tine
Atunci cand ma pierd si te caut.

————————————————–

Corpul mi-a fost toata viata
Clepsidra sparta din care sufletul mi s-a scurs
Iar furtunile unor prea indelungi asteptari fara rost
L-au imprastiat in aride labirinturi
Lipsite de puncte cardinale.
Cum nimeni in urma nu a cules praful de stele,
S-a risipit si s-a imputinat
In absente ce nu au stiut sa-l adune
Intr-un cos impletit din nuiele.
Seminte ce-n nimeni nu au rodit, niciodat`.

————————————————-

Este tarziu
Si-n mine-atat de multa toamna…
Am obosit, absenta doamna.
As vrea sa ma intorc acasa
Dar nu mai stiu drumul.
L-am ratacit printre taceri si cuvinte
Printre risipe si dorul fierbinte
Iara putinele ore prea scurte
Au imbolnavit anii de indelungi asteptari
Cand ochii-mi se-mbolnaveau in spartele zari.
Nu mai stiu drumul acasa
Iar pasul mi-a impietrit
In norii chirciti ce m-apasa.

————————————————

In imensitati de linisti tacute
Te pot visa doar daca-ti sunt vis.
Fraze, umbre in absentele mute
Nu au un rost in goluri abis.

———————————————-

Privesc adanc in mine
Unde suntem atat de intrepatrunsi
Incat nu mai deslusesc
Unde incepi tu si unde ma sfarsesc eu.

———————————————

Apa involburata cand ma revars
Sau torente curgande,
Privindu-ma ma transformi in lac fara umbre
Doar cat sa te pot odihni atunci cand plutesti
Lotus ce se asterne pe mine.

———————————————

Intr-o parte tu, in cealalta eu.
La mijloc atingerea mainilor noastre
Plutind imaterial printre nori,
Formand un curcubeu.

——————————————–

Nu ma invata sa traiesc fara tine.
Ar putea fi posibil sa ma imprastie
Falfaitul aripilor unui fluture
Atunci cand culorile se ratacesc de curcubeu.

———————————————

Daca intr-o zi m-ai intreba ce imi place mai mult la mine,
As raspunde fara ezitare „tu”.
Daca intr-o zi m-ai intreba ce imi place mai mult la tine,
Ti-as raspunde „tu cand ma regasesc in ochii tai”.

——————————————

Imi este atat de dor de atat de multe incat
Nu imi ramane altceva de facut decat sa imi las pasii chemati
In orizonturile unor priviri adanci ce ma asteapta
In inserari mai adanci decat marea.

———————————————

Te-astept, vestal-a nimfelor nude
Sa iti strabat curburile-ti ude
Ca o clepsidra din al carei pantec
Se scurge timpul, sfere cantec.

Eu flutur ce iti mangaie urcusuri si caderi,
Chemarea grea din aripa-mi fierbinte, adieri,
Atunci cand dintre pleoape-ti pleaca noapte,
Priviri ce imi vorbesc soptit in soapte,
Pe spatele-ti in geometrii perfecte
Ma chemi printre luminile efecte.

In ochi albastri, negri, bruni sau verzi
In policrome-atingeri sa ma pierzi
Atunci cand in marmoreenele curburi
Cresc erezii in fanteziile cuburi.

——————————————

Nu-mi judeca puterea dupa fragilitatea aripilor.
Gandeste numai la cat de adanc pot sa zbor
In sufletul tau abisal.

——————————————

Am invatat sa zbor doar atat cat sa pot strabate
Incertitudinea dintre privirea si palma ta rasfirata
Ce-ti odihneste tacerile pline de mine.

——————————————–

Amutesc de uimire atunci cand cuvintele-mi sparte
Intalnesc diminetile din zambetul tau
Iar privirile tale ma mangaie curb ca o bolta cereasca
Din care se revarsa tipatul unui blues in linistea marii.

———————————————

M-mpingi strain in mangaieri straine
Atunci cand ma arunci afar din tine,
Ma murdaresc cu pofte bratele deschise
Cand mana-mi tremura spre mainile-ti inchise.

Omor atingerile ce ma cheama
Atunci cand totul tipa dupa tine
Ma tot scufund intre adancuri, teama,
Cand in priviri iti sunt umbre straine.

Cand am sa gem strigandu-ti al tau nume
Va fi doar moartea ce ma otraveste,
Atunci cand mana ta absenta, brume,
Arunca-n geruri soaptele poveste.

Imi este fara tine-atat de frica
Iar flacara-i din ce in ce mai mica,
Abia mai vad prin pacla mult prea deasa
Atunci cand umbre ochii imi apasa.

Maini lacome in intuneric rup din mine
Cand plang si ma tot rog in gand “de ce nu vine?”
Atunci cand mor in visul meu albastru
Pierdut… si nu il mai gasesc in astru.

———————————————–

Cheama-ma cand ai sa ma regasesti
In singuratatile tale.
Pana atunci imi va muri cate-o aripa
In fiecare asteptare. Iar la sfarsit
Nu voi mai putea zbura catre tine.
Vei sti sa ma gasesti atunci cand ochii tai
Vor lumina bucurie privindu-ma.
Iar intre timp mi se va ofili cate-o petala
De fiecare data cand in oglinda ochilor tai
Mai voi vedea un strain.
In tot acest timp
Voi fi lacrima muta ce cade in ceruri.

——————————————–

S-a numit iubire

Daca as fi pasare calatoare,
Existenta ta mi-a fost campul magnetic,
Reperul nevazut ce imi orienta zborul.
Daca as fi fost pamant sterp,
Fiinta ta a fost ploaia pe care am asteptat-o continuu
Ca sa rodesc.
Cand tu ai fost lacrima,
Eu am fost disperare.
Cand tu ai fost zambet,
Din ochii mei izvora, in torente, fericirea.
Cand tu ai fost ingrijorare,
Eu am fost zidul care te apara.

Cand in ochii tai m-am descoperit strain,
Cand nu m-am mai gasit in tine
Zborul mi-a ramas fara directie,
Aripile mi s-au ofilit
Si am cazut din inalturi
Zdrobindu-ma de fiecare colt de nor.

Nu… nu sunt versuri.
Dar pur si simplu nu imi mai gasesc reperul, motivatia, scopul.
Oare ce ai fost pentru mine?

———————————————–

Doamnelor, nu mai stiu unde, nu mai stiu cand
Mi-am pierdut sau mi-am ratacit fericirea.
Am rascolit in sertare, am cautat-o in gand
Si nu a fost chip sa ii mai intrevad ivirea.
Nu stiu… O fi printre cutele unor riduri acoperite cu fond de ten…
Sau poate ascunsa printre petalele unor zambete ofilite…
Sau poate ratacita printre doruri prea des ocolite…
Va rog… Nu-i valoroasa.
Pentru mine are insa o greutate afectiva.
Definitiva.
Daca o gaseste cineva, ofer recompensa.
O impart la doi.
Cine-o gaseste sa imi spuna simplu „este la mine, este la noi”.
Nu incercati sa trisati.
O recunosc dupa initialele mele
Gravate-n mangaierile grele.

—————————————————–

Eu nu am betii in care sa fug,
Droguri in care sa ma ascund
Sau vicii care sa-mi masluiasca neputintele.
Singurul loc in care nelinistile-mi isi fac cuib
Este locul dintre bataile inimii tale.

—————————————————-

Aritmetica insingurarii

Atunci cand prea lesne mirificul „noi”
Se-mparte la-nsinguratele „doi”,
Numai iubirea si Dumnezeu, bunu`,
Il mai poate recompune pe „unu”.

—————————————————

Cantec de lebada

Inimile au incetat sa mai bata in ritmul tu-eu, tu eu
Ci intrerupt intre tau de intreruptului meu…
Si-atunci s-a imputinat unicul “noi”
In lanturi tacute impartindu-l la “doi”.
Intre batai… doar aripi de fluturi, cazande,
Intre un gand pierdut si cautari gemande.

———————————————

Audienta pentru reteta

-Doamne, tu care le stii si le poti pe toate,
Lumea asa vorbeste in targ,
Ai putea sa imi dai o reteta scrisa cu sarg?
-Pentru ce iti trebuie asta absurditate?
-Nu stiu… pentru mine, pentru ea, pentru el,
Pentru ei si pentru noi toti, poate pentru un tel.
Pentru fericire… pentru nefericire,
Pentru intelegerea intre zodii,
Pentru vinovatii si pentru vorbitul in dodii,
Poate si pentru domesticire.
As vrea o reteta pentru orgolii,
Si pentru vise ne`nscrise in portofolii,
As vrea sa-mi prescrii ceva si pentru rataciri,
Sau pentru smerenia rusinata crescuta-n priviri,
Pentru cand este greu,
Pentru cand sa plec si pentru cand sa vin,
Pentru cum sa fiu eu,
Pentru un zambet si pentru suspin.
Pentru cand, pentru cum
Atunci cand se transforma toate in fum,
Pentru cum sa traiesti disperari
Si pentru cum sa te bucuri far`amanari
Pentru incertitudini,
Intrigi ca aptitudini
Si pentru intrebari fara raspuns,
Si pentru cand ne pierdem de nepatruns,
Pentru vini ce ma omoara
Si pentru intoarceri ce ma doboara,
Pentru o mana intinsa
Si palma pe pieptu-mi prelinsa.
Scrie si pentru prostie si pentru ura,
Pentru avari si pentru cei ce visele fura,
Si pentru vorba rostita cu durere
Atunci cand tacerea o cere.
Si pentru drumurile ce nu le-am facut
Si pentru atunci cand m-am temut.
Chiar si pentru cand m-am daruit cu totul
Fara sa cer nimic la schimb intrutotul
-Deja incep sa fie cam multe…
-Nu, Doamne, asta ar fi doar o mica parte.
Pentru ca as mai vrea sa scrii matale acolo
Si pentru lacrima ce-si are culcus de o vreme
In coltul ochilor,
Si pentru boli, da, Doamne, ca sunt prea multe in oameni,
Si pentru dor
Si pentru zbor,
Prescrie-mi ceva si pentru ce nu imi trece,
Scrie acolo ceva si pentru vorba cea rece
Si mai scrie, Doamne, pentru uimire
Iar la sfarsit scrie mare “pentru iubire”.
Cat mai multa si mai neumbrita
De frici si orgolii neurmarita.
-Mergi cu bine.
Iti las reteta la mine pe birou.
Imi ia ceva vesnicii sa o scriu.
O vei gasi aici abia dupa.

—————————————————

Prin stepe, caii salbatici

Prin ierburi de stepe, inalte,
Alearga fecioare catre niciunde
Si-n fuga lor ar vrea sa salte
Praful de stele, sa cada oriunde.

Unduitoare stepe albastre,
Freamata vanturi si curgeri, caii salbatici,
Leagana lin si cheama maiastre
In pogorari, fugarii, avarii sabatici.

Curg umbre perechi in stepele sparte
Si-mprastie norii, duhuri puhoi,
Cand se ivesc dintre file de carte
Ielele goale cu parul valvoi.

Ceruri se pierd intre stepe fiori
Fecund contopind voluptatile frante
Ce nasc serafimi, copiii din flori
Ai nebuniei si luminii rasfrante.

Cheama-ma-n stepe ce freamata visuri
Caii salbatici sa-i strig cu descantec,
Privirile-albastre, soapte abisuri,
Sa se sfarseasca in gemete cantec.

———————————————–

Nopti ratacite-ntre visuri

Orice inima bate in ritmul cifrei doi
In care unu se impreuneaza cu unu:
Unu plus unu, unu plus unu, unu plus unu
Iar intre batai se astern eternitatile
Dintre doua priviri ratacite una de alta
In nedescifratele ganduri zavorate in noi.

————————————————–

Imvata-ma ritmul batailor inimii tale
Ca sa pot respira fara sa tulbur
Atingerea moale ce-o face
Sufletu-mi in forma de flutur
Atunci cand iti descopera cald
Chemarile incerte din asternuturi astrale.

————————————————–

Ratacit in alienari

Nu mai stiu cine sunt, cand sunt eu?
Atunci cand imi spui ca sunt
Feeria din visurile-ti nascute in stele
Sau atunci cand imi arati ca iti sunt
Monstrul alaptat de vrajitoarele rele?
Atunci cand imi spui ca-ti sunt
Nesperata aripa imperecheata
Sau atunci cand imi arati ca iti sunt
Povara de magi deocheata?
Atunci cand iti sunt flutur albastru
Sau atunci cand iti sunt o neagra pata in astru?
De fapt cine sunt? Cine iti sunt?

—————————————————-

Zodii

Apa si aerul au o singura sansa sa existe impreuna:
Doar atunci cand au puterea
Sa curga, apa in aer, aer in apa,
Nascand curcubeu.

———————————————–

Sunt doar alfabetul pornid de la care,
In fraze gemande
Presarate printre taceri fara rost,
Tu mi-ai recompus propriul univers.

————————————————–

Atunci cand din cuvintele mele
Tu iei numai cuvantul sapte
Sau patru sute sau o mie doi
Incercand sa le alaturi
Si apoi le imparti la numarul noi,
Vei reusi sa compui doar un monstru
Si nu ultima licorna a carei lacrima
Iti vindeca ranile.

————————————————–

Atunci cand tii ochii inchisi
Eu nu mai am lumina sa vad lumea.
Atunci cand tu iti astupi urechile,
Eu nu mai aud muzica din lume.
Atunci cand lacrima ta curge,
Eu ma inec in revarsari de ploi diluviene.

————————————————-

Daca as fi cuvant, as vrea sa fii
Celalalt cuvant care sa faca
Din impreunarea noastra
Un vers unic ce infrumuseteaza lumea
Si ii da un sens…

———————————————–

O umbra pierduta printre umbrele unor aripi
In cautarea unor orizonturi nu mai largi decat o clipire,
Atat cat sa odihneasca infrangeri temporale
In cautarea tarmurilor prelinse in eternitatea
Dintre mare si ochii tai.

————————————————

Noapte in propozitii scurte

Scriu, sterg, scriu altceva, iarasi sterg…
Si apoi imi sterg si gandul.
Ce rost mai are? Oricum nu conteaza. Oricum nu contez.
Apoi zambesc in taceri amabile in prezenta tigarii
Si ma cufund in visele noptii.
Probabil singurele vise cu un grad de certitudine acceptabil.
Restul sunt doar absente tacute.

————————————————–

Un fluture-n noapte

Imi ranesti zborul atunci cand incerci sa imi pui plasturi
Pe artipile crescute fluturi in umar
Crezand ca in felul asta ma convingi ca iti pasa.
Stim amandoi ca nu contez pentru tine.
Chiar daca mi-ai stins lumina,
Imi sunt suficiente stelele.

————————————————-

Steaua Polara

Atunci cand te-acopera nori trasi de-o mana straina
Iar ochii-ti se intrerup sa imi faca lumina,
Atunci cand imi scapi mana din mana,
Eu ma ratacesc in nestiute indoieli cardinale
Ca niste labirinturi in cerc.

———————————————-

Daca nu vrei sa cresti aripa pe sufletul meu,
Daca nu ai nevoie de mine,
Nu ma tine in loc
Ferecandu-mi aripa pereche.
Ar putea sa se transforme in frunze uscate
Din care picaturile de roua sa planga
Nemarginiri inlantuite fara de rost.

———————————————-

Opreste-mi respiratia intre bataile inimii tale.
Vreau sa ma minunez in liniste cand iti privesc sufletul.

———————————————

Surdomuti in oglinda?

Invata-ma tacerile tale ca sa putem vorbi
In aceeasi limba.
Am sa te invat cuvintele mele ca sa putem tacea
In aceeasi limba.
Numai asa vom putea amuti de uimire
Atunci cand tacerile vor vorbi in priviri.
Altfel… ne vom fi fost pierduti…
In taceri care nu se aud.

——————————————–

Adu-ti aminte decembre

In gand incearca si adu-ti aminte
Miezul acela de zi din decembre,
Canile pline cu ceaiul fierbinte,
Barul, noi impreunatele umbre.

Cadeau printre cuvinte fara contur
Una in alta privirile noastre,
Line atingeri ca aripi de flutur,
In nestiute dorinte albastre.

In maini impletite cresteau vesnicii,
Lacome buze in graba atinse
Soapte fuginde in degete-ntinse
Nasteau in noi fantezii fara vicii.

Corpuri avare au curs impreuna,
Gemutele clipe mana in mana,
Ere prea scurte cand buze avide
Cresteau un intreg ce nu poti divide.

Ada-mi iubito decembre in vise,
Lasa-ti iubirea in brate-mi deschise,
Moale ma-mbraca cu tine intreaga,
Cu mine te-acopar, soapte dezleaga.

——————————————-

Fantezie

Daca unul dintre noi ar fi ziua
Iar celalalt noaptea,
Unul dintre noi s-ar trasnforma in vis
Ca sa existe impreuna cu celalalt.
Luminandu-i intunecimile.

——————————————

Tot mor vesnicii de cand incerc
Sa pun in acelasi loc
Doua jumatati imperfecte,
Premiza intregului fara defecte.
Din nu stiu ce motiv insa
Unu si cu unu, niciodata,
Nu imi da un intreg unic.
Apare de fiecare data
O virgula sau un suspin,
O lacrima purtata pe aripi de pasarea spin,
Un semn de intrebare
Ce proiecteaza pete in soare,
O tacere sau o vorba fara de rost
Spusa in lungile zile de post
Ca o discontinuitate de camp magnetic
Ce dezorienteaza zborul lebedelor calatoare
Si inchid usi cu grele zvoare
Atunci cand isi gem ultimul cantec
In orizonturi ca un descantec.

———————————————–

Disimulare

Pe imprevizibilul drum dintre suflet si gura
Omor cele mai multe cuvinte.
Sau le schimb sensul
Cand fac halta in creier.
De fiecare data insa,
Odata cu ele,
Mai moare putin din sufletul meu.
Oare stie cineva sa le citeasca
Exact atunci cand se nasc in suflet?

———————————————-

Noapte buna, cuvinte

Doamne, as vrea sa vand cuvintele mele.
Doar putin. Macar pana maine.
Sunt invizibile si nimeni nu crede in ele.
Le dau si la schimb pe o tacere golita de sensuri
In care celelalte cuvinte rasuna rapait
Ca si cand ar fi udate de-o ploaie
Ce lasa in urma ei doar noroaie.
Ale mele sunt nevazute ca stropii de roua.
Asa ca poate ar fi mai bine sa mi le ingrop
La radacina unui margaritar.
Poate va face seminte de diamant
Atunci cand asfintituri vor zamisli culorile.

——————————————

Se-astern taceri in urma mea

Se-ntind in urma mea
Cuvinte risipite in pustie,
Nisip fierbinte ce se scurge
Printre clepsidrele tipsie.
Nu vor rodi nicicand
Intre simtiri fara simtire,
Cuvinte mute, risipiri strigand
Neterminate valuri amintire.

N-au folosit si nu vor folosi vreodat,
Nu sti-va nimeni c-am tipat
Cand imi traiam cuvintele in gand
Si cand le omoram pe rand.

Ma-mputinez cu fiecare fraza
Pasind deserturi din pustie,
Nu mai zaresc tanjita oaza,
Ma tot sfarsesc intr-o lumina albastrie.

————————————————–

Fantezie de toamna

Se-ntinde-n fat-atat de multa toamna
Cu lungi caderi de albe frunze
Si nu mai stiu, atat de-albastra doamna,
Daca mai pot sa te sarut pe buze.

Mi-i verdele inmarmurit departe
In mari ce se petrec involburate,
Nescrise fraze-n filele de carte
Se sting in palpairi, vise furate.

M-oi risipi in vesnicii, fierbinte,
Cand am sa vreau sa mi te-aduc aminte,
In intregite voci multicolore
Ne vom topi-n atingeri poliflore.

Pierduti in nesfasita toamna,
Ma tine strans, iubita doamna.

—————————————–

Golite spatii opace

Am umplut spatiile vide
Pe care le presari abundent in jurul meu,
Cu fraze al caror sens
Il intelege doar tacerea aripilor,
Zboruri ce inca nu vor sa se franga
In straine pande grabite,
Dorinte avide,
Ce-ar vrea sa umple goluri
Aidoma unor nisipuri ce se scurg
Din clepsidrele sparte.

——————————————

Intr-o dimineata am privit departarile.
Cerul albastru avea forma ochilor tai, doamna,
Atunci cand, intrebatori,
Din zari in care timpul sta pe loc,
Imi masoara curgerea in intamplari neintamplate.
Scrutandu-ma nesfarsit in ochii tai
Am aflat secretul: era deja toamna.

———————————————-

Atunci cand taceri se astern,
Neimblanzite pietre tacute,
Muri-vor taceri in etern,
Se vor sfasi cuvintele mute.
Safire sub ceruri inalte
Pleca-vor in ceruri sa salte
Cuvinte in carte,
Visele sparte
Pecetluite in soapte sfarsite,
Aripi in zbor ofilite.

———————————————–

Ruga

Nu-mi pune lanturi pe aripi,
Oricum nu stiu sa zbor decat catre tine,
Nu-mi zavora zboruri incerte,
N-am invatat sa traiesc cu zabrele pe cuget,
Nu-mi inlantui visuri fluide,
Ar putea sa imi creasca solzi metalici pe suflet.

———————————————–

Ratacit intre culorile curcubeului
Imi scutur picaturile de roua crescute pe aripi
Si creez intre doua falfairi,
Nuditati crepusculare,
Alti valatuci de curcubee,
Un fel de lacrimi colorate
Ce stau cuminti intre nimic si eternitate,
Si-apoi ma imprastii fara de rost
In revarsari de zboruri catre nicaieri.

———————————————-

Nopti revarsate in vise

Prinde-ma de-un gand si arata-mi
Cotloanele intunecimilor tale,
Desantate abandonuri pagane,
Atunci cand miezuri de noapte
Lasa la voia-ntamplarii
Neintamplatele fantezii ce se revarsa avar
Din bratele tale in bratele mele
Formand in tine visul pe care-l visez eu,
Desavarsind in mine visul pe care-l visezi tu,
Inmarmurirea crengilor intrepatrunse una in alta
Atunci cand cresc zamislite in acelasi trunchi.

——————————————

Nopti in abisuri

Privirile soapte
Ma cheama in noapte
Ca o gheisa ce singura-si canta
Un ultim blues atarnat printre randuri,
In neguri cu goliciuni imi descanta
Imaculate obscenele ganduri.
Imbratisat ma poarta-n abisuri
Zamislite in pantece visuri.

——————————————

Zborul… iluzia ca vazand Pamantul
Dintr-un „sus” relativ
Ai putea sa te desprinzi de el
In incercarea de a replamadi
Amanuntele si forta sa de atractie.
Si atunci ma cufund mai mult in tine
Pentru a regasi esentele eternului.

——————————————

Fantastice jocuri de umbre-n lumini
Impletesc intr-o coada curganda pe spate,
Comete pierdute in zorii florali
Nascute-n mutenia noptii
Odata cu zambetul sortii,
Impreunari in atoli de corali.

—————————————————

Zborul in dimineti de aripi plapande,
Un fel de involburare moleculara in spatii deschise,
Razvratirea ca o boare a dorintelor prea mult inchise,
Prevesteste transformarea timidelor crisalide,
Vremelnicia boabelor de roua,
In torente de aripi ce imping cerurile spre pamant.

—————————————————-

Sunt eternitati de cand somnul
Imi este un fel de curgere in nicaieri.
Doar cand incerc sa visez
Imi dau seama ca visele
Mi le-ai dus in visele tale.

——————————————————

Delirul borealelor nopti

Borealele nopti din patimi fluide
Nascute in umbre de iele-n delir,
Ne cheama-n parjolul de suprafete aride,
Ne-nvaluie-n culori de casmir.
Nascute in nopti de borealele-abateri,
Fantezii nascocite in fecundele zbateri,
Brate-mpletite-n gemete pline,
Coapsele-n flacari suspine.
Cad si se-nalta in ritmuri astrale
Umbre de strigat ce creste in pantec,
Ochi ce se pierd in ochi ca un cantec
Cu-n urlet sfarsite-mbratisari cardinale.
Nopti ce-mpresoara sanii striviti
In buze pierdute in zorii abia iviti,
Ritmuri din ceruri pagane
In soapte ce cad sa ne-adune.

———————————————–

Dimineti oglindite
Se-arata-n lacustre odihne,
Chemari neobosite
Ma-ndeamna in lacome tihne
Cu lacome-atingeri de pleoape
Sa ma cufunde in ape
Si-apoi cu blonde plete rebele
Avar sa ma cuprinda in ele.

————————————————–

Fantasticul din noapte

Noaptea… erele vise in care
Fluturii agatati de picioare
Ne duc dintr-o lumina-n lumina cealalta,
Zboruri, momente aproape incerte
Cand reverii invoc sa ma certe,
Nisipul ce-n clepsidre ma salta
Doar cat sa-ntalneasca nelinisti pereche,
Atingeri de maini ce soptesc in ureche
Zgomotul unor aripi de fluturi
Atunci cand in degete scuturi,
Zboruri coboara,
In alte zboruri ce zboara.

——————————————————-

Asteptari in nelinistite-nserari

Captivi intre indepartatele tarmuri inguste
Marginiti de infinitatile-albastre
Cu ganduri albe prizoniere in astre
Privirile goale ce scruteaza zarile fruste,
Asteptari ce nu se sfarsec niciodat,
Ceruri cazute in ultim pacat
Se sfasie-n orizonturi fluide,
Zori si-nserari nesfarsit de aride.

Cerul si marea, impreuna departe,
Albastrele pleoape ce le imparte
Cheamarea-n taceri nestiute,
Dorinte pagane avute.
Ochi ce se pierd in nevazute lagune
Spartele perle ce-n mari vor sa adune
Luxuriante caderi in adancuri,
Ochii din zari cufundate in ganduri.

Zboara privirea, orizonturi scruteaza,
Ivirea din vise ce fi-va-i aleasa,
Crepuscul ce-n brate avar il scurteaza,
Ochi, buze si sanii ce-n voie-i se lasa.

—————————————————

Drumul de la iubirea prea neomeneasca
La banalitatea plecarilor fara recurs la memorie,
Pasii mei il parcurg dupa dictarea tacerilor tale.

————————————————–

Din ce in ce mai des in vremea din urma
Drumurile tale nu se mai intalnesc
Cu ochii mei care te asteapta.
Hazardul? Predestinarea?
Sau doar epuizarea energiilor
Ce faceau posibil zborul unuia catre celalalt?

————————————————-

Prin periplul avar
Intre prima secunda
Si ultima clipa
Ce fi-va, doar Dumnezeu stie cand,
Mi-ai fost totdeauna reperul,
Manunchi de petale albastre,
Nord marmurit intre astre,
Punctele cardinale
Si certitudini zambind…
Si atunci de ce m-ai ratacit
Atat de des, atat de mult,
Atat de fara un rost?

———————————————–

Drumuri ratacite in miezuri de noapte

Ma cheama largi departarile,
Polifonic cantat de sirene,
Neimpliniri imi rup radacinile,
Zarile sparte, ciunte desene.
Plecarea-mi legata in chingi,
Mana ce aprig tot strangi,
Ancore frante in maluri subtiri,
Arsite arse in van, deveniri.
Pleca-voi departe departe,
Priviri inapoi se tot rup,
De mine in mine desparte
Departe-al credintelor trup.
Nu-mi cere mai mult de o clipa
De nu imi poti darui vesnicii
Nu-mi frunzari eternitatile-n pripa
Fiinta nu-mi este-mpartita-n oficii.
Nu-mi cere masurile stramte si mici
Atunci când curcubee-mi ploua-n cuvinte,
Tacerile strambe, inchise in frici,
Arzandele in flacari, aduceri aminte.
Ratacit in concret si banal
Imi pleaca fiinta in zari nestiute
Ochi-mi se pierd in astral,
Iar gandul imi cere sa uite.
Mai bine coboara in mine albastru
Si-alerga cu mine de mana in zori
Ceruri si ape sa piara in astru
Valuri de vise sa creasca prin pori.

—————————————————–

Daca ar fi sa trebuiasca sa invat sa traiesc fara tine
Ar trebui sa-ncep sa-nvat sa mor de unul singur.
Dar pentru asta ar trebui
Sa invat sa ma bucur de unul singur,
Sa invat sa sufar de unul singur,
Sa invat sa fiu fericit de unul singur,
Sa invat sa fiu insingurat de unul singur,
Sa invat sa respir de unul singur,
Sa invat sa nu imi mai pese de tine,
Sa invat sa nu ma mai incante fericirile tale,
Sa invat sa nu ma mai darame nefericirile tale.
Iar toate astea ar insemna sa invat sa nu te mai iubesc.
Si nu pot.

—————————————————

Zorile… momentul in care zborul
Imprastie noaptea asa cum bataia din aripi
Imprastie valatucii de ceata,
Asa cum adierile calde
Starnite de-o mangaiere retinut-lacoma
Imprastie incertitudinea
Solitarelor zbateri nocturne
Ale visului fara limite
Ducandu-l in certitudinea
Zborului in doi: tu o aripa, eu cealalta aripa

————————————————-

Dialogul soaptelor in noapte

– Priveste departarile! Ce-s negurile-acelea?
– Nu-ti fie teama… e noaptea care vine…
– Mai lasa-ma-n lumina ce coboara
Din ochii-ti fara margini
Sa ma-ntrupeze-n vise.
– Aluneca in stelele din noapte
Si-asculta zarile ce vin din soapte…
– Si-apoi ce fi-va-n cerurile nalte?
– Doar departari ce-n ceruri vor sa salte
Caderile dintre adancurile patimi
Atunci cand aripile-ntinse ti le clatini.
– Clepsidrele ce cresc in astre?
– Sunt doar fluidele caderi albastre…
– Aripi ce-ating zboruri plapande?
– Sunt lacome imperecheri de maini flamande…

———————————————————

Baroce soapte in noapte

Ingenuu-nclestati in barocele soapte
Ne curg in artere clepsidre-ntrerupte,
Vocile noptii soptesc alta noapte,
Prefacute-n atingeri aripe rupte.
Fanteziile,
Ereziile,
Ingemanate epiderme pagane
In asternuturi ce-abia neusesc sa ingane,
Obosite pe sanu-ti boabe de roua
Atunci cand in corpuri cu deliruri tot ploua.

——————————————————

Cand noaptea coboara dens
Peste zambete sterse de intamplarile zilei
Inca mai avem in fata visele noptii
Si perspectiva zilei de maine.
Fi-va ziua in care incepe tot ce ne-am dorit
In trecutele zile ramase in urma.

————————————————–

Zborul… copilul din flori
Al razelor de soare
Impreunate cu abisul din mari,
Prolifice unduiri in zari cazatoare
Atunci cand ma-ntrebi „de ce oare?”
In rastimpul mirarilor vlaguite
Atunci cand strabat in tacere distanta
Dintre ochii mei si ochii tai,
Atunci cand intrebarile fara rost
Se pierd pe drumul de intoacere
Dintre buzele tale si buzele mele, acasa.

————————————————–

Curcubeul… starea de gratie
Nascuta de impreunarea fecunda
Dintre apa si aer
Atunci cand acestea se lasa laolalta
In voia imponderabila a mangaierii caldurii,
Transformarea luminii
In elementele ei de trairi pasionale primare,
Tacerea gemanda nascuta in ceruri.
De o parte tu, de celalta eu.

———————————————-

In fiecare dimineata imi doresc sa pot
Sa dau timpul inapoi pana la ziua in care
Destinul ne-a impreunat.
Doar ca sa te intalnesc pentru prima oara
Inca o data si inca o data si inca o data.

Diminetile imi incep toate la fel:
Imi desfac larg aripile si zbor in albastru,
De fiecare data altfel.
De fiecare data ca si cand ar fi prima oara.
Si nu ma mai satur.

———————————————–

Gaseste-mi-te-n locul tainic

M-am dat tie sa ma pastrezi
In asa fel incat sa iti fiu racoare
Atunci cand arsita ii face pe ceilalti oameni
Sa curga stins printre alti oameni,
In asa fel incat sa iti fiu caldura
Atunci cand geruri de gheata
Ii fac pe ceilalti oameni sa impietreasca in neputinte,
Sa-ti fiu un unic si solid adapost
Atunci cand bat furtuni fara rost,
In asa fel incat sa iti fiu bucurie
Atunci cand tristeti fara grai
Iti inmarmuresc vointele obosite,
In asa fel incat din locul ala de taina
Sa iti fiu briza, culoare si zbor
Atunci cand in ochii-ti se cuibareste un dor,
Sa-ti fiu alinare, alean si odihna
Atunci cand dorinta-ti te izgoneste din tihna.

Pastreaza-ma lacom in timpi fara margini
Si scrie-ma caligrafiat si lizibil in erele pagini.

————————————————-

Nopti ca o resurectie continua

Cand noaptea tot creste in varful de munte
Iar de acolo se revarsa incet ca un brocart
In care stralucesc stelele,
Vocea-ti strabate prin jocul de umbre ce se imprastie,
Atavic aidoma unui pagan dans al ielelor,
Acoperind intregul pamant
Si sfredelindu-mi visele ce se nasc fluid
Printre dorinte imperecheate fecund cu dorinte:
„Ti-ar trebui multe vieti ca sa imi poti domoli
Dorinta de tine ingemanata
Cu dorinta ce-ti creste din mine.”

—————————————————

Cuvintele noptii

Cuvinte infasurate-n matasuri,
Cuvintele stinse-n taceri fara margini,
Cuvinte ce cresc doar la marginea orizontului,
Cuvintele aripi ca aripa ce zboara-n inalturi,
Cuvinte soptite printre alte soapte fluide,
Cuvinte furate din sipetele eternitatii,
Cuvinte in forma de curcubeu,
Cuvintele gemute in ochii pierduti in ochii pereche,
Cuvintele intoarse din drumuri ce pleaca,
Cuvinte ravnite in drumuri ce vin,
Cuvintele ce-nsamanteaza noptile sparte,
Cuvinte ce cauta cuvintele imperecheate,
Cuvinte ce se usuca in nerostitele doruri,
Cuvinte ce-n nopti se aduna
Cuvintele noptii sa spuna,
Cuvinte ce nasc impreuna
Cuvantul ce nu a mai fost rostit
Niciodata in mijlocul noptii,
Cuvantul ce nu va mai fi rostit
Niciodata in soaptele din visele sortii.

—————————————————–

Nopti de dincolo de oameni

Cand noptile astern taceri in cuvinte
Doar nesfarsirea dintre stele mai desavarseste
Zidirea unei imbratisari de dincolo de inceputuri,
Departe de tot ceea ce ar putea sa insemne
Sfasierea frazelor ca un remember fara un rost.
In dansul ielei ca o cortina ce se ridica
Mai incape doar un gand plin de semne:
Noapte buna in zbor… si astazi ti-am fost.
In timpul asta o chitara se sfarseste
Intonand ocultele note acute ce se ratacesc
Intre pleoapa ta de sus si pleoapa mea de jos
Intr-o clipire cat eternitatea nesfarsirii albastre
Ce-n somnul de vise tot creste in astre.

———————————————–

Sisifice trepte in noapte

Sisific sfarsesc in inceputuri de noapte
Truda ce maine voi face-o-n alt fel.
Ma uita in somnuri profunde si-n soapte
Atunci cand ma chemi in vise ca la apel.

Cand falfait de aripi nocturne
Se-astern in satinuri de tihna,
Ma cheama in bratele urne
Sa-mi fie pana maine odihna.

Maine munci-voi la tine albastru
Urcand indoieli si neputinte
In varful de deal ca un astru,
In vesnicii ca niste sentinte.

———————————————–

Noptile-n stepe tarzii

Mi-am pierdut ochii departe in zari
Si am vazut o iola
Plutind pe un camp plin cu flori
In timp ce soarele albastru
Se valurea intre unduirile cerului purpuriu
Brazdat de la un capt la altul
De norii de praf auriu
Ridicat pana la stele
De caii salbatici asudati in cucubee.

Ierburi inalte leganate de vanturi
Ce umbla prin stepe intinse,
Grabitele valuri, sclipiri printre randuri,
Adulmeca ingemanate in zambete,
In lungile soapte prelinse
Si cheama caderi sa imbete.

Priviri impietrite in alte priviri
Se leagana-n ierburi inalte
In ceruri din purpuri sa salte,
Aluneca lacom intre-adormiri.

————————————————-

Nopti in tacerile treceri

Atunci cand cuvinte tacute
Se varsa in ore taceri,
Doar soapta mai poate sa uite
Consemnul din treceri.
Atunci cand navala din zgomote mute
Revarsa tumultul din noptile oarbe
Doar scanteieri in mangaierile-avute
Fac sa vibreze gura-ti ce ma absoarbe.

Tacand invatam clepsidrele
Sa ne asculte,
Taceri prelungite in buze avare,
Prelinse poeme, in sanu-ti ce doare,
Zvacnirile-oculte,
Se scurg in cuvintele ere, nespusele.

Deserturi fierbinti in corpuri ce urla taceri,
Valuri in noptile-adanci ce se sparg
De bratele-ncolacite in larg
Luxuriante incolacirile mute in faceri.

———————————————–

Cand cuvintele refuza sa se adune
Chiar si in propozitii simple,
Doar tacerile, si ele mute,
Mai pot sa umple golitele spatii din noapte,
Golite de stele, golite de soapte
Intr-o nesfarsita mirare pierduta
Printre note de cantec.

—————————————————–

Clone ingemanate

Cred ca cineva a gresit atunci cand ne-a facut.
Buzele ni le-a facut folosind acelasi tipar.
Bratele tale le-a crescut dupa gatul meu
Si ale mele imprejurul taliei tale
Apoi ni le-a impletit unele de altele
Asa ca eu nu mai stiu daca mana ta stanga
Este mana mea dreapta
Si mana ta dreapta, stanga mea.
Inima ta bate in pieptul meu
Iar inima mea iti zvacneste cu putere sub sanul stang
Atunci cand privirile,
Si ele croite din greseala una in cealalta,
Isi iau lumina numai din cealalta privire.
Despre corpuri ce sa mai spun?
Sunt atat de amestecate si intrepatrunse
De ai zice ca sunt framantate impreuna
De un creator care vrea sa plamadeasca,
Inca o data, lumea intreaga.
Cand mintea mea il formuleaza pe “eu”
Intotdeauna se aude “tu” iar cand tu rostesti “eu”
Se aude numele meu.

—————————————————–

Nu, nu imi este frica sa mor
Cum tot asa nu imi este frica sa traiesc
Dureri, bucurii, incercari, asteptari ce par eternitati,
Reverii si cufundari lacome
In alte delirante eternitati mult prea scurte.
Imi este insa frica de durerea fizica
Si de prea multele doruri
Pe care am sa le car sisific cu mine
In vesnicii, fara tine.

————————————————-

De prea multe ori imi este imposibil
Sa fiu intreg pana maine.
Si atunci nu fac decat sa astept noaptea,
Frontiera dintre azi si maine,
Ca sa pot incepe, din nou,
Zorile cu numele tau.

————————————————-

Dimineti in propozitii scurte

In fiecare clipa ne despartim de cate ceva.
Chiar si de clipa care tocmai a trecut.
Uneori definitiv de cate cineva.
Acuitatea perceperii trecerii
Ne creste odata cu imputinarea anilor.
Si nu ne putem opri in loc.
Ratam in felul asta lucruri, oameni, intamplari
Pe care le tot amanam pentru alta data.
In fiecare zi ne mai despartim putin de noi insine.
Si nu vedem decat prea tarziu.

————————————————-

Dimineti in firescul lucrurilor

Candva, intr-o dimineata,
Ai sa-ti incepi ziua fara mine.
Ai sa intinzi mana si ai sa constati
Ca nu mai sunt langa tine.
Nu stiu… probabil ai sa plangi
Orele, zilele si anii cand
M-ai lasat sa ma scurg
Printre degetele tale ca o clepsidra,
De parca as fi curs dintr-un univers in altul,
Atunci cand mana-ti intinsa
Catre-un ceva ce parea mai important,
Uita drumul spre mine.
Sau poate-ai sa zambesti amintindu-ti
Clipele mult prea repezi si mult prea putine
Cand iti zapaceam, cu o sclipire in ochi,
Valorile, simturile si certitudinile.

Apoi, candva, in alta dimineata,
Nici macar nu ai sa mai observi
Ca nu am mai fost toata ziua dinainte
Si nu-ti vei mai aduce aminte
De zilele in care m-ai lasat sa ma pierd in uitare.

Eu… eu probabil nu voi mai sti nici cine sunt,
Nici cine-am fost si cu atat mai putin cine voi fi
Dar sigur ma voi cufunda albastru in departari
Fara-nceput si fara sfarsit,
Acolo unde secundele nu incep si nu se sfarsesc.
Sau poate voi fi doar o stea nevazuta pe care
Un savant pe jumatate nebun o va descoperi
Si ii va da numele pudelului ce doarme langa telescop
Sau o insiruire de neinteles de cifre si majuscule
Cu care incepea numele tau,
Verbul nerostit de nimeni altcineva,
Cuvantul pe care eu ti l-am soptit prima oara
Si ramas nedescoperit in lipsa mea.

———————————————-

Fluidele treceri in somnul sabatic

Drumurile noptii
Adormite in margini de zari,
Iela pirduta de tribul salbatic
Ce-asteapta veacul sabatic,
Se-aseaza lin peste vise ne-avute
Si mangaie amintirile, in ere, pierdute.

O ultima ratacita raza de soare
Ce doar pana maine pare ca moare,
Ploua in curcubee o mie
Acoperind un chip ce invie
Aplecat deasupra unei reverii
Ce lumineaza dorinte pagane,
In umbrele noptii,
Ascunzand sclipirea rusinata din ochi
Atunci cand coapse tentaculare
Gem asmutite-n impreunari,
Sanctificari,
Fluid ratacite-n deliruri moleculare,
Stropii de curcubee ce le marcheaza
Vesniciile blurate in soapte, viseaza.

————————————————-

Atunci cand tac, cuvintele imi sunt nelinistite
Iar zgomtul facut de ele inauntrul meu
Il potoleste numai causul palmelor tale
Incolacite impresurat peste eternitatile
Ce nu imi ies la numaratoare.

————————————————-

Dimineti de poveste

Cand cerurile intalnesc albastru
Doi nori ce isi cersesc
Impresurarea patimasa,
Incremenirea din pamantul aspru
Rodeste in privirile ce cresc,
Pana departe-n sanul din camasa
Ce se prelinge printre picurii de roua
Zbatandu-se-n ascunsa luna noua.
Ma cheama in promisiuni departe
Norul ce zarile desparte
Iar ratacirile-n saruturi spiralate
Se ratacesc si ele-n orizonturi nepatate.

Stoluri de nori se-alearga printre ceruri
Iara albastrul se revarsa-n nesfarsire
Si-ntre secunde ere ne ascunde
In timp ce gemete fecunde
Se tot petrec in devenire,
In nesfarsirea coapselor dueluri.

————————————————-

O noapte in curcubeu

Undeva deasupra curcubeului
Acolo unde oamenii nu pot cu visul s-ajunga,
Mi-am facut culcus din matasuri,
Brocarturi ce-acopera noaptea prelunga
Luminand intunecimile pasuri
Cu sclipiri in culorile decolteului
Ielei zalude
Ce-n vis ma aude
Depanand culori in cuvinte,
Aduceri aminte.

————————————————-

Nocturna

Prezent fara stirea mea in vise straine
A trebuit sa visez vesnicii
Ca sa ma regasesc,
Trezit din ratacirile nocturne,
In visul tau
Visand acelasi vis.

——————————————–

Dimineti sub boltile vise

Noaptea se termina-n linisti
Intrerupte doar de atingerea buzelor tale,
Soapte nascute-n nelinisti
Se-nghesuie-n zambet, prelingerea calda si moale.

Ma cheama ochiul albastru,
Fantezii, erezii, licornele magic alearga
Zorii in gandul maiastru
Inca o data, avid, mana in mana sa mearga.

Topesc in corpuri clepsidre
Visele noptii
Si strang in vrerile hidre
Zambetul sortii.

———————————————–

Time out intr-un delir atemporal.

Mi-am cufundat gandul in departarea golita de crucificari fara miza,
Departe, departe, acolo unde doar mangaierea inchipuita
Mai tulbura linistea unui zambet ce-mi insoteste rasarindul miros de begonii.
Priviri insetate de valurirea unduitoare a promitator-fecioarelnic
Femeilor blond despletite ce-aluneca-n zvacnindele trilogii,
Neimplinitele-atingeri , comete cu nesfarsitele cozi impletite din praful de stele,
Mi-au lasat pasii sa curga pana dincolo de linia care separa
Mizeria vorbelor grele de soapta ce curge infinit in plinatatea ce invie
Moartea primei secunde in vesnicia secundei urmatoare,
Cea de dinaintea sarutului si ceea ce urmeaza, cu ochii plecati,
In acceptarea ce daruieste nefiintarea.
Palmierii aplecati, un fel rusinat de a spune ca sanii-i ce deseneaza nisipul fierbinte
Sunt parte din dara ce norii o lasa in vantul inmarmurit,
Acopera laguna inchipuita cu tremurande zvacniri de nemurire.
Departe… departe de lumea innebunita in cercuri concentric prea stramte,
In timpi paraleli… Din nou pana maine
Fantezie diurna ce umple timpul
Cu implinirea orizonturilor albastre, fierbinti si promitatoare.

——————————————————–

Dimineti incremenite

Sufletul imi masoara timpul in vesnicii.
Mintea il masoara in ere.
Corpul in ani care se imputineaza.
Tu… in eternitati ca o mixtura
Ce curge fluid in clepsidrele intamplarii
An dupa an, zile, ore si secunde
Stranse laolalta in orhidee carnoase
Ce se deschid provocatoare si lacome
Ca o fecioara ce ravneste sa devina femeia ta,
Prea repede clipele, nisipul in fire fecunde
Stranse apoi impreuna in zori
Sub semnul inca unei zile
Ce imi doresc sa ramana pe loc.

————————————————–

In viata dupa reguli necunoscute

Nu pot sa vreau sa nu vina
Dimineti, noapti sau stele.
Ar fi peste puterile mele.
Ele pur si simplu vin.
Ma scoala din pat
Dupa necunoscute reguli astrale
Si ma face sa ii zambesc
Sperand ca va urma o zi frumoasa.
Nu, nu am vrut sa te iubesc,
Nu te-am chemat
Si nici acum nu vreau.
Pur si simplu s-a intamplat si se intampla,
Dupa necunoscute reguli astrale,
Fara sa vreau, fara sa stiu de ce
Si fara sa ma opun. Ce rost ar avea?
Nu imi ramane decat un singur lucru de facut:
Sa sper ca va fi frumos,
Chiar daca greu, pana in ultima zi
Ca sa pot pleca pe necunoscute drumuri astrale
Cu zambetul pe buze.

———————————————-

Dimineti zilnice

O floarea soarelui de-ai fi,
Eu ti-as fi soare
Ce inventeaza zorile si apoi rasare
Doar ca sa-ti incalzeasca bucuria de-a ma privi.
Soare ce colinda prin ceruri de-ai fi,
Eu floare de soare ce s-ar ivi
Doar ca sa-ti urmeze chemarea de doruri.
In fiecare an, an dupa an,
Pierduti in infinitati repetate,
In spatii de omenire uitate.
Floare si soare,
Nisipul fierbinte
In clepsidre ce iau aminte.

————————————————

Cuvantul din urma

Candva ti-am tatuat in dreptul inimii
Forma inimii mele.
Un san iti zvacneste continuu cand tatuajul imi bate
Si-ncearca sa prinda ritmul nebun
Al sanului celalalt ce tanjeste
Atingerea inimii ce pulseaza nebuna
In dreptul inimii tale.

Asculta apoi falfaitul de aripi fecunde
Si-n ritmuri ce zboara salbatic
Rupe naframa si ochii ascunde…
Devalmasia din geamat sabatic.

Cand zorile sparg valatucii de vise
Aminte-aducandu-ti soaptele zise,
Spune-mi cuvantul ce nu a fost rostit niciodata!
Rupe-l apoi in bucati fara numar,
Nimeni sa il mai stie vreodata,
Plangand, mi-l tatueaza pe umar.
L-oi lua in lumi nestiute
Sa-mi duca chipu-ti fara sa-l uite
Atunci cand in zarile sparte
Pleca-voi departe… departe…

———————————————————-

Impreunarea fecunda dintre linistea zambetului
Si caldura imbratisarii cu soarele
Zadarniceste disparitia zorilor ce atrag petalele carnoase
In devenirea lor pe drumul dintre albastru si eternitate.
Soare
Floare
Verdele ce devine albastru
In urma iubirii dintre privirile ce se cauta avid
Nascand vesnicii

———————————————————

Ploaie de vara

Diluvian se varsa din ceruri
Rododendronii-n petale carnoase,
Frunze bezmetic inoata prin aer
Praful, gaze, toate un caier
Se varsa din fulgere-ntoarse,
Ploaia scapata-n cerestile teluri.

Ma umple un tunet cu ganduri pagane
Mana-mi se-ntinde sa le adune,
Stoarse,
Intoarse,
Umed perverse caderi in suvoaie
Se umple pamantul de ploaie.

————————————————————

Cufundarea de dincolo de pleoapele ce-nchid albastru
Zborul nocturn in praful unui in cadere astru.

———————————————————

Intru in fiecare noapte
Cu juramintele ce sunt eterne doar in vise
Si ma cuprind tacute soapte…
Evanescentul necuprins al pleoapelor inchise.

Cand zambetul din vis acopera tenebrele diurne,
Ma pierd in ratacirile albastre ale promisiunilor nocturne.

————————————————-

Totul pare ca ne desparte…
Noptile, zilele si fiecare clipa in parte.
Si-atunci de ce ne cautam in noapte?
De ce ne ratacim printre soapte?
De ce in noptile-albastre
Ne poarta delirul in astre?
De ce esti, atunci cand te caut, in mine?
De ce ma afli continuu in tine?
De ce brate impreunate
Fecund, tentacular ingemanate
Se inmultesc in clepsidrele ere
Cand geamat in zambete piere?

————————————————–

Cufundari in noaptea ca o adiere

Cand visele vor navali in pleoape
Si vor inchide ochii mintii,
Ramane-vor in urma sa vegheze
Multimi de patimi sa darame muntii.
Veghea-voi dintre curcubee
Zboruri albastre de cununi
Si-am sa-mblanzesc iele nebune
Printre arinii ce soptesc furtuni.
Te contopesti cu stelele din vise,
Paganele divinitati nocturne,
Ce-ti susura licorile promise
In ne-mplinite fantezii diurne.
Vei arde in cosite aurii rebele
Un bluez cu patima nebuna
Iar serafimii imbracati in blugi
Vor spune inc-oada noapte buna.

————————————————-

Posibilitatea ca noi doi sa fim un intreg
Este la fel de putin probabila
Ca marea sa aibe culoarea liliacului,
Rasaritul sa aibe culoarea stropului de roua,
Cerul sa aibe chipul tau,
Oglinda sa iti arate chipul meu.
Cu toate astea curcubeul exista
Chiar daca nimeni nu il poate atinge.

—————————————————-

Grefa

Ochii mei stralucesc in privirea ta,
Inima ta bate in pieptul meu,
Drumurile imi sunt pasii tai,
Sarutul imi este in buzele tale,
Mangaierea imi este in palmele tale,
Zborul tau se inalta cu aripile mele.
Si atunci eu mai exist oare?…
Atunci cand ma pierd
Sau cand am nevoie de mine,
Urmez chemarea ta si ma regasesc in tine.

————————————————–

Când arsite iti zdrobesc sanii
Si-ti curg printre privirile-nramate
Stropii ca de roua,
Adu-ti aminte gheturi prinse-n gene
Si mult prea inghetatele lumini inlacrimate.

————————————————————

penitenta intr-un albastru nefiresc

cand totul este cu susul in jos
este posibil ca unii dintre noi sa cadem in ceruri
iar acolo sa ne lovim de colturile unor curcubee plangande
ce-si deapana timpul
inainte si inapoi
ca miscarea ritmica a unei fecunde pulsatii astrale
ce-si plange nesfarsirea
in frumuseti trecande
devoratoare de zambete patimi
in lacrima valuri petale de cratimi

—————————————————-

Daca incerci sa imi zavorasti zborul
Cu mainile prejudecatilor,
Gandeste-te ca visul
Nu are corp ce poate fi zabrelit in celule patrate.
Ii pot creste insa aripi mai multe
Din impreunarea fecunda cu alte zboruri,
Cu alte visuri.

—————————————————

In palmele facute caus
Am luat in una focul
Si in cealalta apa.
Si am inceput sa aplaud.
Dupa care am inceput sa urlu
Atarnand in curcubeu
Intre doi nori care plouau
Unul in sus si unul in jos.

—————————————————–

Confesiune inaintea sortii
Mi-i gandul nestiut de ielele zalude
Si chiar de-ar fi zambetul noptii
Eu tot clipesc in scanteierile-ti prea nude.

In fiecare noapte ma despart de tine
Stiind ca o sa te regasesc in visuri,
Si-apoi cu lacomie-n zorile putine
Te caut sa te strang in brate dintre-abisuri.

Ne pierd in clipele prea lungi
Oameni, zidiri si fapte fara vlaga
Iar chipurile sterse si prelungi
Ne murdaresc cu o sincopa vaga.

———————————————-

Zbor in frumusetile vietii

Când sufletu-ti ti se transforma-n singuratic pescarus
Iar falfaitul aripilor lui iti sunt cuvintele ce mor,
Nu il lasa sa se zdrobeasca-n ape mai putini adanci
Si intre ziduri stramte de taceri ce-l dor.
Sunt `nalte zari si-ntinse mari ce zborul lui
Le poate face sa se-nvolbureze,
Iar alte ape calde si adanci
Asteapta pescarusul sa plonjeze.
Furtuni de foc si fulgere ce-i ard in ochi
Se vor trezi la viata si la zbor
Chiar daca de-al albastrelor priviri
Atat de mult, atat de des ii este dor.
Da-i drumul pescarusului din colivii, taceri zidite,
Sau sparge-i ziduri, zborul ii usuca,
Din falfaitul aripelor ce salta vesel-trist
Ii este drumul ce in curcubee urca.

————————————————-

Daca ar fi sa trebuiasca sa invat sa traiesc fara tine
Ar trebui sa-ncep sa-nvat sa mor de unul singur.
Dar pentru asta ar trebui
Sa invat sa ma bucur de unul singur,
Sa invat sa sufar de unul singur,
Sa invat sa fiu fericit de unul singur,
Sa invat sa fiu insingurat de unul singur,
Sa invat sa respir de unul singur,
Sa invat sa nu imi mai pese de tine,
Sa invat sa nu ma mai incante fericirile tale,
Sa invat sa nu ma mai darame nefericirile tale.
Iar toate astea ar insemna sa invat sa nu te mai iubesc.
Si nu pot.

—————————————————–

Priviri ce trec nestiute,
Semne de intrebare fara-ntrebare,
Atingeri vesnic pierdute,
Minciuni, fantezii, inserare.
Da-uri ce nu-si gasesc imperecherea
Nu-uri reale ce-ti freamata vrerea,
Fortari,
Devastari.
Ranjet hidos,
Orgasmul pe dos,
Nevoia de ceea ce-n tine nu este,
Zambetul vag din poveste.

Norul suspin inghesuit in curcubeu,
Oriunde nici tu, atunci cand doar eu…

————————————————–

Drumul de la iubirea prea neomeneasca
La banalitatea despartirilor fara recurs la memorie,
Pasii mei il parcurg dupa dictarea absentelor tale tacute.

————————————————–

Din ochii tai curgea marea
Curpinsa intre palmele mele facute caus,
Din brate-mi curgea boarea
Revarsata avar peste sanii-ti pierduti,
Tu, eu, curcubeu intre munti,
Pe buzele tale cu buzele mele
Taceri, necuprinsul calus,
Pecetluind strigatul viselor dintre zabrele.

———————————————–

Din ce in ce mai des in vremea din urma
Drumurile tale nu se mai intalnesc
Cu ochii mei care te asteapta.
Hazardul? Predestinarea?
Sau doar epuizarea energiilor
Ce faceau posibil zborul unuia catre celalalt?

——————————————-

Lasa-ma sa-ti tac ultimul cuvant
Dupa ce ti-am spus
Toate celelalte cuvinte.
Fi-va singurul cuvant
Nerostit vreodata.

——————————————-

Am obosit

Am obosit sa astept,
Am obosit drumul spre tine,
Am obosit drumul drept,
Am obosit in fapte putine,
Am obosit sa mai cred
Chiar si atunci cand providentele
Rosteau evidentele,
Iar juramantul e subred.
Am obosit sa mai cer,
Am obosit sa mai sper,
Am obosit sa fiu bun,
Am obosit ca ziua sa fie vesnic ajun,
Am obosit de neputinte,
Am obosit sa tot am dorinte,
Am obosit de mine
Sa nu ma gasesc niciodata in tine,
Am obosit zborul sa-mi fie rupt,
Am obosit sa-ti fiu inutilul munte abrupt.
Am obosit fara tine continuu sa fiu
Si nu mai stiu daca iti sunt sau de iti sunt viu.
Am obosit sa imi risipesti visele
In numele pragmatismului
Gesturilor ascunse,
Am obosit sa imi irosesti trairi abisale
In numele lumilor necesare.
Nu il mai gasesc pe “impreuna”.
Am obosit sa ma ratacesti,
Sa te ratacesti,
Sa ne ratacesti
In cotidianul concret.
Am obosit sa te chem
Cu sufletul ghem,
Am obosit sa nu te gasesc,
Am obosit sa rostesc,
Am obosit in deznadejdi sa soptesc,
Am obosit sa nu ai nevoie de mine,
Am obosit sa nu mai stiu nimic despre tine.
Pana la urma, ai reusit.

————————————————-

Intr-o parte cerul,
In cealalta marea,
Intre ele tu privind departe,
Eu zaburand spre tine,
Cerul ne imparte,
Marea, impreunate destine,
Cautari.
Asteptari,
Linisti,
Nelinisti,
Oare când ochii tai
Se vor pierde, cald,
Intre aripile mele?

———————————————-

Globul acela luminos si fragil
Pe care il tineam in palmele facute caus
Intinse spre tine,
Era sufletul meu.
Odata ce l-ai stins
Sufland rece in el ca spre o lumanare,
Nu te intreba de ce nu ma mai vezi in intuneric.

——————————————————-

Ma ratacesti intre singuratati polare
Prinzandu-mi gheturi reci in ochi
Si nu mai stiu de-i doar un gand razlet
Sau este zgomotul ce-l face un harlet
Atunci cand sapa gropi ca un deochi
In care sufletu-mi se scurge ca licoare.

————————————————-

Clipele eternitati

Atat de tarziu se intampla sa-mi fii,
Atat de tarziu se intampla sa-ti fiu…
Atat de a mea se intampla sa vii
Atat de-al tau se-ntampla sa iti fiu viu.

Atat de in urma sunt anii in care n-ai fost,
Atat de in urma sunt anii cand nu aveam rost,
Atat de putini sunt anii in fata
Atat de putine perle pe ata…

Si-atunci…
Inghesuiesc eternitati in clipe nebune
Lasand in zambet sa se adune
Si ard etape si vorbele slute
Sfidand povesti revolute…
Pe stanci.

Iti sparg conventii, pudori si vreri interzise
Violent sa-ti curga-n lacomul pantec
Arzande dorinte, hulpavnice vise
Erezii, fantezii ca un descantec.

——————————————————-

Intre cer si pamant,
Intre vis si concret
Zborul… mezalianta intre ingeri si oameni
Consumata pe furis
In prezenta vascozitatii platitudinilor,
Nasita de mediocritatea cuvintelor
Fara acoperire in curcubeu,
Frant intotdeauna de imperativele realitatii,
Golit intotdeauna de sens
Intre motivatia nevoii de solitudine
Si individualitatea singuratatilor neasumate,
Relatia esuata in banalitate dintre sufletele imperecheate
Care nu se gasesc.

——————————————————

Drumuri ratacite in miezuri de noapte

Ma cheama largi departarile,
Polifonic cantat de sirene,
Neimpliniri imi rup radacinile,
Zarile sparte, ciunte desene.

Plecarea-mi legata in chingi,
Mana ce aprig tot strangi,
Ancore frante in maluri subtiri,
Arsite arse in van, deveniri.

Pleca-voi departe departe,
Priviri inapoi se tot rup,
De mine in mine desparte
Departe-al credintelor trup.

Nu-mi cere mai mult de o clipa
De nu imi poti darui vesnicii
Nu-mi frunzari eternitatile-n pripa
Fiinta nu-mi este-mpartita-n oficii.

Nu-mi cere masurile stramte si mici
Atunci când curcubee-mi ploua-n cuvinte,
Tacerile strambe, inchise in frici,
Arzandele in flacari, aduceri aminte.

Ratacit in concret si banal
Imi pleaca fiinta in zari nestiute
Ochi-mi se pierd in astral,
Iar gandul imi cere sa uite.

Mai bine coboara in mine albastru
Si-alerga cu mine de mana in zori
Ceruri si ape sa piara in astru
Valuri de vise sa creasca prin pori.

—————————————————-

La randu-ne fi-vom plecati

Ne mor batrani, incet, nestiuti,
Parca soptit sa nu deranjeze pe nimeni,
Pleaca tiptil fara conditii si termeni,
Pleaca-n batjocuri de suti.

Poarta semet dispretul din jur,
Tristetile-n zambet le ard ochii grei,
Pleaca in ceruri luandu-si cu ei
Doar o privire-mprejur.

Uitate iubiri si vieti prea furate,
Pleaca oftand in ceruri curate.
Ce rost ar avea lumea sa-i stie,
Rost n-ar mai fi sa vrea amnistie.

Pleaca uitati uitand amagiri,
Pleaca privind inainte,
Pleaca iubind neimpliniri,
Pleaca tradari tinandu-le-n minte.

Pleaca incet, nestiuti,
Pleaca-n batjocuri de suti.

————————————————

Prin periplul avar
Intre prima secunda
Si ultima clipa
Ce fi-va, doar Dumnezeu stie cand,
Mi-ai fost totdeauna reperul,
Manunchi de petale albastre,
Nord marmurit intre astre,
Punctele cardinale
Si certitudini zambind…
Si atunci de ce m-ai ratacit
Atat de des, atat de mult,
Atat de fara un rost?

———————————————–

Caderi in inaltul maiastru

Plase ma prind, ma-mpresoara
Gandul imi zboara iara si iara,
Chitare ma cheama departe-n abisuri
Ochii-mi inchid opacele visuri.

Blues-ul din coltul acela de bar
Mana mi-o prinde-n hotar
Tipa trompeta albastru,
Zambet se-nalta maiastru.

Sfarsitul acela de toamna…
Geme in mine cea doamna
Si `nalta poeme in campuri de maci
Murmur caderi, eu tac si iara tu taci.

Inaltele turnuri prinse de ceruri
Corpuri avare, fluide dueluri,
Se zbat cuprinse in focuri
Intregi necuprinsele jocuri.

Ceasuri cu ore-n cadere
Numara clipele ere,
Campuri salbatic intinse
Priveghi la zorile stinse.

———————————————————

Cresteri spiralate

As presara petale galben si albastre…
Te-as cauta…
As asculta…
As privi indelung departarile, privelisti opace,
Incercand sa deslusesc incalcitele raze de soare…
As scruta tacerile mangaind sunetele…
As vrea…
Dar daca totusi?…
Si atunci macerez intrebarile
In extract de credinte si doar o picatura,
Una mica de tot, de eternitate amputata
Sperand ca reusesc sa inventez balsamul,
Esenta care zadarniceste… fecunditatea irosirii.
Iara si iara,
De fiecare data in alt fel,
Ca un bolero manierist ce creste…
In limitele previzibile ale unui.. la fel…
Repetabila neputinta de a accepta finitudinea…
Acea stare de gratie in care totul devine nimic
Iar din nimic se naste totul…
Purtand zambetul tau
Ca pe o mantie ce acopera,
Protector,
Intreaga creatie…

————————————————–

Lumi paralele

Ferestre zidite,
Usi zabrelite,
Drumuri fundaturi,
Zambete pline de uri,
Celule patrate
Pentru iubiri nepatate,
Inlantuitele zari
Pierdute in mari,
Papadiile sparte
In cioburi desarte,
Lupta,
Abrupta,
Rataciti in egolatriile sterpe,
Singuratati ce nu vor sa ierte.

——————————————–

Eu corabierul,
Tu Steaua Polara curata,
Tu ochiul albastru,
Eu lumina ce drumu-ti arata.

———————————————

nu-mi este frica sa te am
nu-mi este frica sa ma daruiesc tie
imi este teama sa te pastrez
imi este teama ca m-ai putea ofili

———————————————

Ratacit in cautarea ploii

Daca ai fi o picatura de ploaie
As lua toate ploile la rand pana as reusi sa te gasesc
Apoi sa ma-mbaiez
In unica picatura ce m-ar putea transforma in diamant.

—————————————————–

Sa moara mama, ca stiu tot

Tu crezi ca n-am bunghit cum ti-o tot tragi
Cu bulangiul ala pa feisbuc
Cand eu o tai, pa jos, sa mai imbuc
Iar tu ii spui cu pofta „ma atragi”?

Cand zici cu zambete parsive
Ca ma iubesti pa mine al mai tare
Imi dai multime de motive
Sa iti iau glanda si sa plec la mare.

Sa moara mama, stiu io tot!
Ca ai o muscatura langa gat.
Iar cand ma-mbat de nu mai pot
Imi vine sa te bat ca sa-mi spui cat.

Cat a bagat ala manele-n tine
Da pleci cu el in club da fite?
Ca mai departe dorul tot imi vine
Sa-ti pun pa perna garofite.

Sa moara mama ca te tai
Si plec apoi sa ma omor!
Ca nu am viata de nu-mi dai,
Pa veci sa-mi dai al tau amor.

———————————————-

Solitudini in treceri orfane

Trecut-a prea mare parte din viata
In asteptari mult prea lungi…
Triste, infrigurate sau doara prelungi,
Anii mi-i sfarma si-n cer mi-i agata.

Alearga privirea in zari separate
Sa-mperecheze curcubee opace
Iar vantul in ceturi tot tace si tace
Prelinsele curgeri in galaxii disperate.

Clepsidre-n clepsidre macina timpuri
In sterpe-asteptari fara miza
Iar vesnicia in apriga criza
Se sparge in cioburi si samburi.

Las gandul in orizonturi, departe,
Sa-mi creasca aripi in aripi plecande
Iar vesnicia la randu-i ma-mparte
In asteptari prea fecunde.

——————————————-

Fraze nenascute

Eu am fost verbul.
Celelalte parti de vorbire
Au trecut, sfidandu-ma, pe langa mine
Fara sa reusim sa germinam, impreuna…
Fraza unica.
In felul asta am ramas fiecare
Doar singuratice cuvinte sterpe
Fara un sens.

—————————————–

Cuvinte moarte-n taceri

Am invatat cuvinte, multe mii,
Pe care am deprins sa le omor…
Cand mi-a fost dor.
Le-am strans pe toate in comori de gand
Si-apoi le-am daruit cersind sa stiu
Ca nu-s doar cuvinte-n pustiu.

Am ingrijit cuvintele ca pe minuni
Si le-am impodobit cu aripi mari
Sa zboare-n curcubeele fecunde,
Sa nasc-acolo ca esente tari.

Le-am imbinat in fraze maiestrite
Cand imi purtau simtirile din ganduri.
Dar la sfarsit a trebuit sa le strivesc
In lungi taceri crescute printre randuri.

A trebuit sa-nvat cuvinte, mii,
Doar ca sa moara in tacerile pustii.

——————————————-

Orbi…

Atat de preocupati sa ne lasam adulati de priviri…
Nici macar nu am vazut ca florile de camp
Au inceput sa se treaca.
Uitam sa privim lumea.

Atat de preocupati de noi insine,
Nu mai reusim sa vedem,
Agatata de cer, luna plina.
Uitam sa ii vedem pe ceilalti.

Atat de preocupati de felul in care suntem vazuti…
Nu mai vedem rosul macului, in bataia vantului,
Si norul albastru pufos cum de el se anina.
Uitam sa privim introspect.

Atat de zilnic „doar eu”…
Ne sfarsim in piramidale singuratati
Ce-ntotdeauna se intalnesc in niciunde.

Atat de preocupati sa il indepartam pe celalalt,
Nu contenim sa ne minunam nedreptatiti
Cand nu-l mai gasim langa noi.

Atat de obisnuiti sa nu il vedem pe celalalt
Incat, la sfarsit, vedem doar ca… nu mai este.
Si invariabil ne intrebam prosteste: cum a fost cu putinta?

——————————————————–

Povesti ce inca se scriu

Ascunse implesuvitele ganduri
Mai zboara-n dorinte avare,
Soapte cuminti aranjate in randuri
Credinte pagane-n dosare.

Sclipesc dintre fruntile-nalte
Albastre fecundele vise,
Un geamat desprins dintre clise
Tot urca in stele sa salte.

Se pierd in aridele stepe
Si ard conjuncturi in stropii din pantec
Cuvantul nespus tot incepe,
Delirului lacom, lacom descantec.

Ne pier fantezii
Pierdute in campii de maci,
Se-ntorc erezii
Deliruri in norii copaci.

Se `nalta in nesfarsite priviri
Ce cheama iara si iara zvacnirile-avide
Povesti ce inca se scriu in trairi
Ca zboruri in multimile vide.
Ne ratacim in tacerile mute
Printre-ntamplari revolute.

———————————————

Risipa

Prea multe cuvinte, prea multe…
Deloc urechi sa le asculte.
Risipa de perle croite in ganduri,
Durerile-n zambet pierdute-ntre randuri.

Predici risipa in sterpele glii
Aluneca-n viduri ca pandalii,
Fraze in chinuri rasfrante
Ce nu pot sa mai incante.

Rastoarna structuri,
Se pierd in franturi
Salbe,
Jalbe,
Fraze pierdute
Vise avute.

Ratacit intre tacerile slute,
Coame de valuri profund revolute,
Trec inca o data prin praful de stele
Ma-nprastii in neguri odata cu ele.

———————————————

Tara ca o fundatura

Impozite, taxe,
Vederile-nguste din paralaxe,
Esecuri vopsite triumfalist,
Cersetori ce-aplauda trist,
Curve cu rosii statute
Cuvantul incearca sa uite,
Vopsite instincte primare,
Trupul ce suflet nu are,
Treceri,
Petreceri,
Sperante pierdute pe drumuri pustii,
Nu stii daca sa pleci sau sa vii,
Paruieli intre neveste-nselate,
Drumuri cu vise-nsailate.

Doamne, moare totul sub a minciunii ocara
Lin se topesc in zboruri maiastre,
Inchise lumini in zambete lacrimi,
Stinse credinte in stinsele patimi,
Plapandele, finitele astre,
Doamne, priveste! Trufia ne este povara.

——————————————-

Se duc barbati

Tot mor barbatii nestiuti
Si lasa-n urma grase, multele lichele,
Se duc furati de norii suti
Si-i plang fatarnic demnitarii cu sechele.

Se tot golesc sipetele cu suflete alese
Si lasa-n urma lor hidoasele figuri de ceara,
Grotestile zambiri de parveniti, avar culese
In tacalii de imbecili ce mint iara si iara.

Ne mor prea multi dintre cei drepti,
Ramane locul trist si gol
Iara paduchii cu adepti
De dupa gratii dau obol.

Se bucura in vorbe goale si cretine
Elite lacome ce pangaresc destine,
Ne mor prea des barbatii grei
Si lasa-n urma lor pigmei.

Ne-om duce Doamne-n nestiutele taramuri,
Pe rand, cei ce-am umplut cu vise gandul, lumea
Si vom privi de undeva unde-i niciunde.
Iara in lacomul festin fara tacamuri
Ce-l vor slavi lachei de lunea pana lunea
Ne vom sfarsi inca o data in oriunde.

————————————————-

Insomnie

Povestea cazuta din valul de vise
Ce-mprastie frunze in drumuri deschise,
Plimba prin stele pasii spasiti,
Umple clepsidre cu ochi obositi.

Picuri de zambet in spatii inchise
Lacrimi pe-obraji odihniti,
Strecoara,
Omoara
Licorne ce plang uitatele plangeri
In nesfarsirea povestii atingeri.

Se-mprastie-n zodii fior
Ca sensul din rasul sardonic,
Involburate milenii ce mor
Intr-un concert polifonic.
Cantarea in ultim amurg,
Clipele grele ce nu se mai scurg
Acopera vocile stinse,
Altfel de val, privirile-aprinse.

———————————————

Timpul…

Privesc uneori cu regret in urma…
Si constient de putinatatea timpului
Ma intreb cu tristete: ce sa plang mai intai?
Anii prea multi in care nu mi-ai fost
Sau eternitatile in care nu imi vei fi?

Cand ma vad in ochii tai
Pare ca sunt clipa vesnica.
Cand privesc insa dorintele mele…
Timpul se imputineaza…
Pana la dimensiunea disperarii.

Cand stralucesti in ochii mei
Vesniciile, efemeride flamande,
Se sting prea repede in clipe fecunde
Iar asteptarile se straduiesc in zadar
Sa nu-si piarda clementa solitudinii.

——————————————–

Zi de zi

Iubirile zbor,
Iubiri care dor,
Iubiri nu mai lungi de o clipa,
Iubiri traite in pripa.
Iubiri imprastiate in curcubeu,
Iubiri ca un zambet de zeu,
Iubiri chinuite,
Iubiri zapacite.

Iubiri suculente ca un cotlet dezosat,
Iubiri declamate cu un scop andosat,
Iubiri ce se trec in orgii si ele-mbatate,
Iubiri dezaxate in cuvinte patate.

Iubiri care trec,
Iubiri ce petrec,
Iubiri ce raman in ceruri si minte,
Iubirea ce nu se dezminte,
Iubirile line,
Iubirile pline.

Iubirea castrata,
Iubirea patrata,
Iubirea zidita,
Iubirea pornita.

Iubirea pe bani,
Iubirea pe ani,
Iubirea din canturi,
Iubirea din valuri si vanturi.

Iubiri ce vor mai multe vieti sa traiasca,
Iubirile iasca,
Iubirile sparte,
Iubiri ce moartea desparte,
Iubirile soapte,
Iubiri in sapte zile din sapte…

Iubiri renascute,
Iubiri ramase trecute,
Iubiri neimplinire,
Iubiri tesute din fire.

Atat de multe iubiri am in minte,
Atata iubire in cuget sa ma alinte…

—————————————————-

Valuri ce vin.
Valuri pasare spin,
Valuri venin,
Valuri suspin,
Valuri venite divin,
Valuri se sparg in destin,
Valuri pierdute-n declin,
Valuri, in valuri ma-nclin,
Valuri in care ma-nchin,
Valuri sfarsite in chin,
Valuri si doruri festin,
Valuri matase, delir cat mai fin,
Valuri din valul ce il detin,
Valuri din picaturi ce-l retin,
Valuri se-adapa din cerul senin,
Valuri se-nclina mai lin,
Valuri ce mi se cuvin,
Valuri in sparte cuvinte pre plin,
Valuri din dorul deplin,
Valuri ce-mi sunt un preaplin,
Valuri ma pierd in sanu-ti putin,
Valuri ce ard intre coapse satin,
Valuri de furii starnest-un cretin,
Valuri, risipa-n crestin,
Valuri din valuri tot cresc din pelin,
Valuri umbroase ca umbra de pin.

Viata in valuri ce vin…

————————————————–

Atat de strain la mine in casa,
As vrea sa plec dar radacina nu ma lasa
Nu mai stiu, Doamne, de cand nu sunt acasa
Totul ma strange ca o plasa.

————————————————

Alearga tristi fara sa stie
Copii ai nimanui pierduti de vesnicie
“Mi-ai spus ca lumea e frumoasa
Si o descopar hada, fada, unsuroasa”

De dincolo de nori mama-i raspunde
Privindu-i drumul furios si plin de iele:
“Priveste mai ades la boltile cu stele
Si iti vor duce pasii in oriunde.”

———————————————–

Drumuri in cerc

Rataciti in vinovatii voluptoase
Furam eternitati cat o clipa,
Imprastiem cuvintele-n pripa
Golind aride universuri atoase.

Fugi in neant,
Zile-n balastul batant,
Lacrimi murdare,
Otravi in nesfarsite pahare,
Zambete pline de ura
Nascutele vise le fura,
Roua manoasa
Pe crestet apasa,
Delirul din coapse straine
Te cheama ranjindu-ti haine
Iar clipe in ganduri
Eternitati printre randuri,
Drumuri in cerc
Le tot incerc.

Pierduti in regasiri regasite
Ne mangaie soapte rebele,
Ruginitele frunze-nfrunzite
Prelinse in jocuri de iele.

———————————————-

O lume intoarsa pe dos

In lumea asta cu susul in jos
O mica parte dintre noi
Continua sa construiasca
Bizare palate in curcubeu
Ca si cand s-ar juca cu aripile ingerilor.

In lumea asta cu susul in jos
Cea mai mare parte dintre noi
Au inceput sa creada ca au cerurile la picioare
Fara sa simta ca se intide asupra lor
Imensa vale a plangerilor.

In lumea asta cu susul in jos
Pamantul, chiar cerul este pe dos
Iar zborul ne este brazda icnita
In ceruri de glod, arid poticnita

————————————————–

Eternitati in secunde

De-atat de multe ori
Am asteptat sa treaca inca o secunda
Incat am devenit piatra
Inconjurata de curgerea timpului
Care m-a slefuit pana la stralucirea diamantului.
De-atat de multe ori
Am grabit parcursul firesc al secundei
Incat am ars eternitati
In timp mai scurt decat timpul in care
Pleoapa ta de sus se uneste cu pleoapa mea de jos
Intr-o clipire ce cuprinde
Peregrinarea intreaga dintre barbat si femeie
De la facerea lumii si pana azi.
Ne-au mai ramas insa toate secundele de acum inainte
Pana cand timpurile noastre se vor termina…
Laolalta…

—————————————————–

Erotica

La numai o soapta distanta de tine
Inmugureau in miezul de iarna
Dorinte pagane, cuvinte divine,
Buze clepsidre, lacom sa cearna.

Inmarmurite priviri, patime stranse,
Ochii freamata mii de secunde
Curgeri avare in guri intrepatrunse,
Hidre clepsidre, ere fecunde.

Geamat prelung mangaie coapse avare,
Delirul flamand in delir tot dispare,
Zborul,
Fiorul,
Chemarea din aprig ferecatele zari
Prelinsele nopti in zorii din departari,
Mana-mi de sanu-ti nu se desparte,
Ingerul demon zboara departe.

————————————————–

Nemuritor

Am retrait de atatea ori trecutul
Incat la un moment dat m-am ratacit
Intre viitor si timpul prezent.

Am trait de atat de multe ori viitorul uitat
Incat la un moment dat m-am ratacit
Intre radacini si nevoia de prezent.

M-am cufundat atat de des in…
Nepetrecute intamplari din trecut
Incat am ratat prezentul in care…
Puteam sa prezic viitorul.

Am luat-o de atat de multe ori
De la inceputul nasterii mele
Incat am ajuns sa uit
Urmatorul pas care trebuia facut.

Am uitat de atat de multe ori sa traiesc
Incat in fiecare zi a trebuit sa invat…
Si de fiecare data oamenii mi-au fost
Dascali imcompetenti si iresponsabili.

Mama… Tata… voi sunteti bine acolo sus?

———————————————-

Versus

Fecioare prea despletite
Ce se-mbaiaza-n dorinte perverse
Ma cheama din vremi infinite
In mine sa se reverse.

Memorii din viitorul uitat
Se zbat in impliniri ingradite,
Orgii si gand atarnat
In zorile abia ivite.

Mai cheama un like sa te umple,
Viata sa-ti para mai lina,
Cu share-uri multiple si suple
Umple-ti mersul ca de felina.

Uita de-amoruri, glorii postume
Si-mbraca goluri golite de sensuri
Cu falsuri sclipici si costume
In viata-ti fara de versuri.

———————————————-

Sufletul imi este
Papadie in palmele tale facute caus.
Minuneaza-te tinandu-ti respiratia
Pentru ca ai putea sa ma imprastii.
Iar cand tacerile iti vor fi adiere,
Ai putea auzi cum ma revars tacut
In tacuta uitare de sine…

———————————————-

Intrebare

Cine sa inteleaga
Unduirea din juraminte nescrise?
Cine sa inteleaga
Al strigatului sens din nevisatele vise?
Cine sa inteleaga
Soapte tacute in zarile sparte?
Cine sa inteleaga
Versuri pierdute-n nestiute file de carte?

—————————————————-

Clepsidrele treceri

Petale de trandafiri in clepsidre
De-ar fi sa-mi numere timpuri,
Zboruri inalte, de ingeri vopsite
In curcubee stranse in nimburi,

Cenusile sparte in valuri de mare
Ce-ntreaba „unde sunt oare?”
Si inca m-as pierde iara si iara
In zari nestiute, albastre,
Ducand a lumii povara,
Topindu-mi aripi in astre.

Toamne curgande-n culori degerate
Tanjesc dupa stoluri ce pleaca,
Arunca-napoi priviri disperate,
Suflete duse ce zilnic tot seaca.

Ma cheama vanturi si valuri,
Ma cheama nisipuri si maluri,
Ma striga-ntamplari nepetrecute,
Ma striga inca, visuri trecute,
Ma-mbratiseaza zile fecunde
Sfarsite avar in niciunde.

Imi numar nenumarate clepsidre,
Tentaculare si lacome ca niste hidre
Si trec in treceri prin gand
Sfarsite-ntr-un lacom nicicand.

————————————————

Balada lu` Big Brother cel obsedat

Acopera-ti coapsa, iubito,
Se uita servicii la noi,
Big Brother pandeste saruturi
Si-nregistreaza doi cate doi.

Sex virtual de mai vrei,
Blesteme, saruturi on line,
Un fisier de vrei sa mai iei,
Un like, omg sau stf in off line,
Sti-vor cu totii si vor ranji
Masturbandu-se-n taina ei vor tanji.

Mai da-i in ma-sa iubite,
Sa traga cu ochiul cat or pofti,
Tu penetreaza-mi monitorul mai iute
Si-n taste ma voi propti.

Fi-vom spionii erotici,
Paznici la-njuraturi si sex virtual,
Sa tremure net-ul plin de eretici
Caci noi observam punctual.

Duplicam cu sarg indesat
Si retransmitem intregului sat
Tot ce veti face in gand
In viata reala negand.

————————————————-

Dimineti ca o intrebare uitata

Cu ochii inchisi, in ruine albastre
Alerg inca o daca, inca o zi
Iar vocea imi spune „nu te opri”,
In timp ce zorile,
Stinsele astre,
Vise alunga.
Vor sa ajunga…
Zarile.

Mii de bucati din oglinzile sparte
Curg incet in ruine, cuvintele vene,
Credinte din file de carte,
Soptesc incet: „nota bene”.

Uit zile, uit nopti
Si sorb din cafea cu nesat.
Tigarea uitata tot fumega printre uitari
Un fel de-ntrebare, uitata si ea,
Iar gandul imi curge in nesfarsitele sorti.

Chem certitudini, frantele aripi din vietile soapte
Si-ncep inc-o zi, una din sapte.

Tiparele rupte-n bucati nesfarsite
Se-aduna-n castele. Noptile grele-s sfarsite
Si-ncepe inca o data, inca o zi
Iar vocea-mi sopteste… „nu te opri”.

—————————————————

Fantezie erotica

Armasarii salbatici alearga prin lume,
Sunt din ce in ce mai putini,
Licornele magice ei vor sa junga,
Licorne ascunse printre arini.

Albastrele campuri framanta-n copite.
Le freamata vantul in nari,
S-ajunga in curcubeee topite,
Sa sparga finitele zari.

Un ultim salbatic trapas
Isi odihneste vise-ntrerupte
In timp ce din zare apare
Licorna cu straluciri pe fata rasfrante.

Impreunatele magice soapte,
Licorna cea mai din urma
Si calul salbatic din noapte,
Inaripate perechi se tot curma
Curgand in stropii de roua,
Zburand in luna cea noua.

———————————————-

am cautat o rima la numele tau
si nu am gasit decat cuvantul niciodata rostit
cuvant care ar schimba soarta universului
si sensul tuturor celorlalte cuvinte

————————————————

Cuvantul

Cuvintele mor,
Cuvintele dor,
Cuvintele mint,
Cuvintele`s ca un alint,
Cuvintele cern nemarginiri in ninsori,
Cuvintele nasc si tot cresc in fiori,
Cuvinte care ranesc,
Cuvinte care orbesc,
Cuvinte ce obosesc,
Cuvinte ca perle ascunse in scoici,
Cuvinte, mangaieri ca de doici,
Cuvinte ce ne inalta in zari,
Cuvinte albastre-n albastrele mari,

Cuvinte cu care incepi,
Cuvinte care despart,
Cuvinte care impart,
Cuvinte ca o coroana de tepi,

Cuvinte uitate,
Cuvinte orgii deocheate.
Cuvinte ce nimic nu ne spun,
Cuvinte ce-n comori le adun,
Cuvinte in zborul din inaltimi,
Cuvinte pierdute-ntre cratimi,
Cuvintele sterpe,
Cuvinte ce nu vor sa ierte,
Cuvintele spuse-n sfarsituri,
Cuvintele fara-nceputuri…

Cuvinte-n taceri se tot curma,
Cuvinte nespuse-n cuvinte,
Cuvantul… cuvantul din urma
Se stinge in sine cuminte…
In necuvinte…

————————————————–

imi era imposibil sa clipesc
de teama sa nu imprastii reveria mangaierilor
si-atunci am impietrit in trei silabe
a caror cratime erau respiratia-ti cald-precipitata

————————————————-

Prin stepe, caii salbatici

Prin ierburi de stepe, inalte
Alearga fecioare catre niciunde
Si-n fuga lor ar vrea sa salte
Praful de stele, sa cada oriunde.

Unduitoare stepe albastre
Freamata vanturi si curgeri, caii salbatici,
Leagana lin si cheama maiastre
In pogorari, fugarii, avarii sabatici.

Curg umbre perechi in stepele sparte
Si-mprastie norii, duhuri puhoi,
Cand se ivesc dintre file de carte
Ielele goale cu parul valvoi.

Ceruri se pierd intre stepe fiori
Fecund contopind voluptatile frante
Ce nasc serafimi, copiii din flori
Ai nebuniei si luminii rasfrante.

Cheama-ma-n stepe ce freamata visuri
Caii salbatici sa-i strig cu descantec,
Privirile-albastre, soapte abisuri,
Sa se sfarseasca in gemete cantec.

———————————————

Oameni si scopuri

Labirint spiralat,
Sertare ce nu se deschid niciodat`,
Usi ferecate cu lanturi complet nevazute,
Trecut si prezent inchise in viitorul uitat.

Lumi paralele,
Sordide singuratati ne`mperecheate,
Prea ratacite destine `nainte de vreme murinde,
Vise, tanjiri si dorinte, de furii, intens deocheate.

Aprige lupte pentru averi,
Puterea ca tinta pentru poveri,
Neadevaruri spalate cu alte minciuni,
Falsii profeti ne murdaresc cu false minuni.

Doar undeva in curcubeu
Inca asteapta cheile-ascunse.
Cuvinte nespuse, eterna salvare,
Salcii pletoase inca netunse,
Albastrele zari la culoare,
Iubirea ca un arhiereu.

———————————————–

Moartea ca o vacanta reusita

Dac-ati auzi gandurile mele,
Ati deveni cu totii infinit mai buni.
Sau ar trebui sa muriti in secunda urmatoare
In infernalele chinuri ale prefacerii
Ca sa va puteti odihni o eternitate,
Cat de mica,
Si sa o luati apoi de la inceput.

„Tu… coltul meu de Rai…”

Dac-ati asculta echilibrul din linistitul cantec al greierilor,
La inceput de noapte,
Ati vrea sa muriti macar o secunda
Ca sa aveti sansa celei de a doua sanse.

„Iubitule, Raiul este aici pe Pamant..
Si iadul odata cu el.”

Cu fiecare secunda de civilizatie
Deveniti mai ne-liberi
Iar statul, in numele siguratei cetatenesti,
Devine mai opresiv si autoritar.
Distrugand libertatea edenica…

„Doamne, cat imi poti fi de draga…”

Cufundati in betia puterii,
Lacomiei si nevoii bolnave de putere,
Va tarati taratoare nevoi
Intre incertul trecut
Si nevolnicul viitor
Dominat de betii si orgii sexuale
Ce ar trebui, credeti voi,
Sa va umple golul unor existente
Golite de esente.

„Iubitule, ce bine ca-mi esti…”

Este atata viata pe care voi nu vreti s-o vedeti…
Este atata grandoare maculata de umbre,
Este atata fericire invecinata cu moartea,
Este atata viata franata de fertilitatea urii fecunde,
Este atata bucurie murdarita de nimicul unei secunde…

„Iubirea mea nemarginita… lasa-le si vino la mine…”

Mai povesteste-mi a noptii grandoare…
Mai spune-mi despre zborul inalt…
Mai canta-mi linisti troienite,
Mai creste omul in oameni…

Doamne…
Fii inca Sisiful ce naste alti oameni.

———————————————-

Clipele eternitati

Atat de tarziu se intampla sa-mi fii,
Atat de tarziu sa intampla sa-ti fiu…
Atat de a mea se intampla sa vii
Atat de al tau sa intampla sa-ti viu.

Atat de in urma sunt anii in care n-ai fost,
Atat de in urma sunt anii cand nu aveam rost,
Atat de putini sunt anii in fata
Atat de putine perle pe ata…

Si-atunci…
Inghesuiesc eternitati in clipe nebune
Lasand in zambet sa se adune
Si ard etape si vorbele slute
Sfidand povesti revolute…
Pe stanci.

Iti sparg conventii, pudori si vreri interzise
Violent sa-ti curga-n lacomul pantec
Arzande dorinte, hulpavnice vise
Erezii, fantezii ca un descantec.

————————————————–

Tu sa ma ierti dac`am sa plec mai departe
Cautand imbratisarea-ti franta la mijloc de drum.
Voi merge in zarile-albastre ce ochii nu ni-i desparte
Si unde corpuri gemande se-ntrepatrund ca un fum.

Ma iarta ca nu-ti sunt in gand
Sa-ti murmur soapte fecunde
Cand imi omori rand pe rand
Secunde dupa secunde.

Purta-voi prin veacuri si stele
Sarutu-ti si bratele-ti iele
Ce-mi naruiesc vise-credinte
Atunci cand m-arunca-n sentinte.

Pluti-voi prin curcubee inalte
Iara si iara sa-ti caut fiinta
In tremur ce va sa salte
Iubindu-ti avar nefiinta.

Am sa te caut in in fiecare adiere de vant
Si-am sa te pierd in fiecare noapte
Iar la-nceputul zilei te voi gasi in cuvant
Si iarasi relua-voi disperatele soapte.

Iar lacrimi in tanguitele fraze,
Ca prea ratacitele oaze,
Vor sterge urme pierdute
Taceri pentru tacerile slute.

————————————————

Timpul…

Privesc uneori cu regret in urma…
Si constient de putinatatea timpului
Ma intreb cu tristete: ce sa plang mai intai?
Anii prea multi in care nu mi-ai fost
Sau eternitatile in care nu imi vei fi?

Cand ma vad in ochii tai
Pare ca sunt clipa vesnica.
Cand privesc insa dorintele mele…
Timpul se imputineaza…
Pana la dimensiunea disperarii.

Cand stralucesti in ochii mei
Vesniciile, efemeride flamande,
Se sting prea repede in clipe fecunde
Iar asteptarile se straduiesc in zadar
Sa nu-si piarda clementa solitudinii.

————————————————-

Intrebari fara semne de intrebare

In fata eternitatii,
Versetele sterpe,
Discursurile golite de sensuri,
Maririle efemere,
Chiar golurile,
Dorurile,
Caderile lipsite de vrere,
Pasii nefacuti catre neimplinire,
Vointe,
Dorinte,
Soaptele nerostite,
Gemetele impreuna gasite,
Urile gemene,
Averile fara masura,
Rugile fara speranta ce tin in mana prescura,
Credintele fara un Dumnezeu,
Imbratisarile castrate,
Toate… se transforma-n tacere…
Si ramane in urma doar iubirea
Ca ultima amintire a unei sanse irosite.

———————————————–

Treceri

Se sting pe cer multe stele
Si multi dintre noi odata cu ele,
Se spulbera visuri si fapte
In sapte zile din sapte,
Trec peste noi in goana nebuna
Ani si decenii ce nu vor sa spuna
Unde-s esente si unde facil
Iar la sfarsit, ca pe-un copil,
Ne mira golul din urma
Iara in ochi lumina se curma.

Iubito… nu ma mai pierde in zile pierdute…
Priveste in ochi-mi varstele stinse.
`Nainte-mi ramane doar zborul in astre,
Praful de stele in albastrele glastre,
Avarele-mi brate-n tine intinse
Ore prea scurte, decenii de doruri, vandute.

Ma lasa in zorii confuzi
Sa mangai ochii tai uzi
Iara pe inserat, in zarile sparte,
Ne-om pierde, pleca-vom departe.. departe

—————————————————

Infidelitate

Da…te-am inselat cu asfintitul de soare,
Te-am inselat cu umerii tai goi
Cand albastru priveai in noi amandoi.
Recunosc… te-am inselat cu o boare
Ce-ti stralucea in umbra trecanda,
O prea-nfiorata osanda.
Da… te insel chiar cu tine
Atunci cand timpul nu vine
Sa umple-ntrebari cu alte semen-ntrebare,
Orizonturi deschise
In spatii inchise
Ce se preling gemene in virtuti oarecare.
Da… te-am inselat cu-ntrebari,
Cu lungi asteptari,
Cu linistea unei frunze ce se aude cazand,
Cu valul ce-n zare se sparge gemand.
Da… te-am inselat cu propriul tau zambet
Atunci cand privesti departarea in care cobor
Tinandu-ti in mana, mana in zbor…

——————————————————

Cine sa inteleaga
Unduirea din juraminte nescrise?
Cine sa inteleaga
Al strigatului sens din nevisatele vise?
Cine sa inteleaga
Soapte tacute in zarile sparte?
Cine sa inteleaga
Versuri pierdute-n nestiute file de carte?

————————————————

A fost nevoie de un singur cuvant
Ca sa topeasca infinitatea virgulelor
Dintre tine si mine.

———————————————-

Versus

Fecioare prea despletite
Ce se-mbaiaza-n dorinte perverse
Ma cheama din vremi infinite
In mine sa se reverse.

Memorii din viitorul uitat
Se zbat in impliniri ingradite,
Orgii si gand atarnat
In zorile abia ivite.

Mai cheama un like sa te umple,
Viata sa-ti para mai lina,
Cu share-uri multiple si suple
Umple-ti mersul ca de felina.

Uita de-amoruri, glorii postume
Si-mbraca goluri golite de sensuri
Cu falsuri sclipici si costume
In viata-ti fara de versuri.

Sufletul imi este ca o papadie in palma ta.
Minuneaza-te tinandu-ti respiratia.
Ai putea sa ma imprastii.
Iar cand tacerile iti vor fi adiere,
Ai putea auzi cum ma revars in uitare…

————————————————

Cresteri spiralate

As presara petale galben si albastre…
Te-as cauta…
As asculta…
As privi indelung departarile, privelisti opace,
Incercand sa deslusesc incalcitele raze de soare…
As scruta tacerile mangaind sunetele…
As vrea…
Dar daca totusi?…
Si atunci macerez intrebarile
In extract de credinte si doar o picatura,
Una mica de tot, de eternitate amputata
Sperand ca reusesc sa inventez balsamul,
Esenta care zadarniceste… fecunditatea irosirii.
Iara si iara,
De fiecare data in alt fel,
Ca un bolero manierist ce creste…
In limitele previzibile ale unui.. la fel…
Repetabila neputinta de a accepta finitudinea…
Acea stare de gratie in care totul devine nimic
Iar din nimic se naste totul…
Purtand zambetul tau
Ca pe o mantie ce acopera,
Protector,
Intreaga creatie…

———————————————–

O alta buna dimineata…

Sunt primul nepereche mac,
Deschis imbietor carnos
Ca labiile-ti prea flamande
Ce-mi inconjoara cu aviditate
Al pulii mele rozaliu ce te patrunde,
Despicatura rosie aprinsa ce ma cheama
Sa iti tot ling lindicul matasos,
Sa ma aprinda rosul si sa tac
Atunci cand macii cu a lor suavitate
In tine imi vor sperma si-n soapte o declama.

Rosu aprins ca gandul ce-ti rosteste nume
Si in delir ne cufundam in ale marii spume
Din care se tot nasc dorinte-albastre
In necuprinsele priviri ca niste astre.

Rosu cuprins de-albastrul ce priveste
Prin ochii mei ce ochi iti sunt
In tine sa tot curg printre petalele poveste
In mine sa tot curgi cu geamatul tau cant.

———————————————

flori albastre se strecoara
prin vise si reverie
si din tine iar coboara
noptile-ti in bucurii

———————————————

Ca picatura de ploaie de ai trai
As lua ploi la rand sa te caut
Iar cand sclipirea-ti din ploaie imi va grai,
Genune vioara si flaut,
M-as cufunda-n diamant picatura
Mana in mana si gura in gura.

Petale ninsoare albastra, strecoara
Mana-mi ce-ti mangaie sanul prin vise si reverii,
Geamat albastru-n tine iara coboara
Si-ti umple-al plinului noptii, lacomele-ti bucurii.

Patrunderi adanci ca in dansul pereche,
Poeme-ndelungi ale limbii prelingeri,
Muzica unei soapte-n ureche,
Felatii, disparute constrangeri,
Imperecheate perechi pravalite-n abisuri
Te am si ma ai, delirul, sarutul din visuri.

———————————————–

Daca ai fi o picatura de ploaie,
as lua toate ploile la rand
pana as reusi sa te gasesc
si sa ma imbaiez
in unica picatura
ce ma poate transforma in diamant…
Fara dans, fara muzica, fara poezie,
fara tine si fara trairile intense… m-as fi simtit orfan…

——————————————————-

Delir…

Atat de multe dorinte amanate…
Atata dor irosit in promisiuni incerte…
Atata de multa Lara Fabian
Care nu reuseste sa strige in locul meu
In timp ce Sade geme Is it a crime?
Sa ma iubesti si sa te iubesc?…
“And I want you to want me too”…
Iar saxofonul continua sa isi prelinga
Strigatul ca o felatie prelunga
Ce intreaba nemarginirea ce cuprinde
Doar un sarut imens pierdut
In pantecu-ti, care iti imprejmuieste sanul,
Care iti sfredeleste violent labiile
Si iti striveste bratele intr-o imbratisare
Vecina cu o cufundare in imensitatea
Ejacularii intre doua soapte ce gem…
Implinirea…

————————————————–

Treceri

Se sting pe cer multe stele
Si multi dintre noi odata cu ele,
Se spulbera visuri si fapte
In sapte zile din sapte,
Trec peste noi in goana nebuna
Ani si decenii ce nu vor sa spuna
Unde-s esente si unde facil
Iar la sfarsit, ca pe-un copil,
Ne mira golul din urma
Iara in ochi lumina se curma.

Iubito… nu ma mai pierde in zile pierdute…
Priveste in ochi-mi varstele stinse.
`Nainte-mi ramane doar zborul in astre,
Praful de stele in albastrele glastre,
Avarele-mi brate-n tine intinse
Ore prea scurte, decenii de doruri, vandute.

Ma lasa in zorii confuzi
Sa mangai ochii tai uzi
Iara pe inserat, in zarile sparte,
Ne-om pierde, pleca-vom departe.. departe

———————————————–

Daca eu… atunci tu

Dac-as fi nor,
As imploara vanturile
Sa ma impinga intotdeauna
Pana la tine…

Roua de-as fi,
As vrea ca fiecare dimineata
Sa poarte numele tau
Si sa ma gaseasca in fiecare zi, asteptandu-te…

Cuvant daca as fi,
As implora ingerii
Sa ma sadeasca in sufletul tau
Si de acolo sa cresc cat o credinta…

Floare de-as fi,
Mi-as dori doar mana ta sa ma atinga
Si ochii tai singurii care pot sa ma vada,
Imbatator sa-ti miros numai tie…

Pasare daca as fi,
Mi-as dori ca tu sa fii cerul,
Cerul in care sa zbor
Si sa ma regasesc intotdeauna in tine…

Nimic de as fi,
Mi-as dori ca doar tu sa ai forta
Sa ma faci nor,
Singurul cuvant nerostit,
Dor,
Floare, pasare-zbor,
Roua si cerul,
Credinta, misterul
Si apoi sa cresti din mine…

——————————————–

Melc de as fi tot as pleca un lume
Si m-as ghida, fie ea zi sau fie noapte,
Dupa cum ploaie canta al tau nume,
Si dupa cum mireasma-ti imi trimite soapte.

Iar de ar fi sa-mi ratacesc cararea catre tine,
As intreba si flori si frunzele de iarba, pline,
Sa imi sopteasca roua si zenit
Unde-i in tine-al drumului sfarsit.

Iar dara ce o las in urma
Sa-ti fie semnul catre mine,
Sa-ti fie drumul ce tot vine
Si-n mine vesnic ti se curma.

—————————————–

In fiecare zi…

Iubita mea, ti-s ochii-atat de limpezi
Atunci cand ti se pierd in privirea mea
Incat am credinta ca ne cufundam
Intr-o mare cristalina
Si apoi cadem in albastrul cerului.
Iubita mea, prea plina de candoare,
Cum doar floarea salbatica a campului
Isi mai permite sa fie,
In vesnicie,
Incat ma pierd in imensitatea-ti lina
Fara sa ratacesc drumul atunci cand,
Ca un nor ce-l imprastie vanturile,
Mangaierea-ti imi este scut si m-alina.
Iubita mea ca o floare plapanda
Cum numai vesnicia ar putea sa nasca,
Ma iarta daca imi saracesc cuvintele
In prezenta gandului ce se prelinge in tine.
Mergi fara grija in drumuri straine
Si nu-ti lasa rataciri sa ma piarda…
Iar privirea mea iti va fi permanenta stea polara
Ce iti va duce toate drumurile…
In mine.

———————————————

Eu sunt delirul tau diurn,
Visul din noptile singuratate,
Un geamat ce-l doresti nocturn
In veacurile plinatate.
Avar ma strangi si te desfaci
Ca floarea ce-nfloreste in valtoare
Si-oricat de mult ai vrea sa taci
Ma vrei mai tare si mai tare.
Intr-ale tale labii zilnic
M-ai vrea sa ma dezmierzi cu lacomie
Ca sa te umplu mult si falnic
Cu ale mele sperme, ani o mie.

Ma recunosti in tripla ipostaza
Ce-ti umple ochii pana la amiaza?

———————————————–

In stele si-n noapte
In piatra, sau aer,
Al timpului caier,
O mare de soapte…
Te iubesc…
Amiaza sau zorii,
Fiorul culorii…
Te iubesc…

———————————————

Tu si eu, eu si tu… noi

Tu floare alba, intreaga,
Eu doar petala ce-ntreaba,
Tu bolta si cerul albastru,
Eu doar sarutul prea aspru,
Tu… balsam venit dintre ingeri,
Eu… o lacrima venita din plangeri.
Tu minunea ce curge prin mine,
Eu, iubirea, ofranda in tine.
Tu neintregita ce ma tot cheama,
Eu de milenii in tine de-oseama.
Tu o licorna ce vindeca lacrimi cu lacrimi,
Eu intre tine si mine mare de cratimi.
Tu o fantasma desprinsa din visuri
Eu iti sunt patima ce te cufunda-n abisuri.
Tu si eu, imbratisare fuga in stele,
Eu si tu, geamat ferice-nflorit intre ele.

———————————————

Taci!

Nu cred ca as fi putut trai
Fara muzica si fara culoare.
Nu cred ca as fi putut trai
Fara dans, o da, dansul,
Dansul care in mine
E implinire devoratoare.
Cum la fel nu cred ca as fi putut trai
Fara vers si fara cuvant.
Nu cred ca as fi putut trai
Fara soare si fara de vant,
Fara zborul inalt, semet si curat
Cum la fel nu as fi putut trai
Fara taceri si fara oceanul sarat.

La fel de sigur sunt ca toate astea
Nu ar fi avut niciun rost fara tine.

Gandul ce zboara in zarea albastra
Departe, mult prea departe, maiastra,
Aripi ce trec de furtuna,
Taceri ce vorbesc se aduna.

———————————————

Ingeri si demoni,
Aceeasi cruce povara

——————————————–

Lumina lina

Lumina lina din lumina pura
Imi este chipu-ti drag in viata-mi dura,
Iara surasul tau sclipind
Trezeste roua tot clipind.

Lumina-ti blanda din lumina-mi plina
Trezeste zorile la viata,
De mii de ani in suflet imi anina
Aceeasi “blonda” dimineata.

Lumina ce o tii in palma-ti mica
Imi lumineaza neputinte
Si imi alunga aprige sentinte
Cand mangaierea-ti in lumina ma ridica.

Ma-nclin smerit si venerez
Prea implinita-mi zeitate,
Intreaga ta fiinta,
Ce-n veacuri nefiinta
Imi e eterna jumatate.
Si-atunci eternitati te tot visez.

——————————————–

Doi acrobati in pereche,
Trapezul ce-l `nalta
In inaltimi nestiutul
Si exercitiul fara scenariu
Intr-un program dorit nepereche.

Urca zambindu-si increderi sublime
In timp ce trapezul il misca ursita
Mainile-si strang acrobatii,

—————————————–

Iti doresc…

Ti-am presarat petale galben si albastre
Atingeri ce fugeau grabite
Sa prinda drumul catre astre,
Fior al frunzelor ingalbenite

Lumina-ti pun, in gandul meu,
Sa iti vegheze pasul greu
Iar zambetul sa-ti fie lin
In veacurile umplute cu senin.

Iubirea, ingerii sa-ti duca-n fiorul pereche
Din viata-ti trecuta si cea viitoare
Sufletul tau, frumos nepereche,
Sa-si afle-mplinrea-n valtoare.

„Lumina blanda ce-ti rasare-n zori”
Sa-ti fie zilele, menirea,
Sa-ti creasca din tot corpul flori
Atunci cand iti traiesti iubirea.

Sa-ti creasca gandul intre stele
Iar straluciri sa iti cuprinda mana
Atunci cand obosita printre iele
Ai vrea sa uiti, uitandu-ti zana.

———————————————-

Memorii zidite

Orele…
Orele erau intotdeauna prea lungi
Atunci cand in departari,
Acele fantome hade, prelungi
Inca vuiau rechemari.

Noptile…
Noptile ca niste fructe prea coapte
Ne desparteau de ziua ce va sa vina,
Ne ingropau in potoape de soapte
Spuse in gand in surdina.

Zilele…
Zilele cand ne pierdeam
In cine stie ce zari nestiute
Eternul ce tot crestea,
Rana gemanda, tanjiri revolute.

Anii…
Anii, eternul din certitudini,
Imperecheri perechi fara seaman
Atunci cand visului geaman
Visul se-asterne in plenitudini.

Memorii…
Uitari uitate-n ziditele ziduri
Se rup in mii de plangande petale
Imprastiate de vanturi si friguri
In certitudini, soapte mortale.

Ridic osanale,
Rugile goale,
Nimfe ce cheama
Neguri recheama
Caderi in niciunde
Anii, trecute secunde.

——————————————-

Tu imi vorbesti despre tine
Iar eu ma intreb speriat „oare cine?”..
Continui sa-mi port neasfintirea
Spre zambet albastru ce il tanjesc,
Alerg spre in tine culori azurii
Si-as vrea sa nu ma opresc,
Si-as vrea zambetul din maini aurii
Sa-mi implineasca neimplinirea.

As curge in tine
Zambinde efluvii astrale,
Indelungi patrunderi gemande
Ce-si mangaie visul agale

Si-ndeamn-al tau verde petale
Sa-si bucure chipul in mine.

——————————————–

Alerg printre fulgii de lacrimi
Si-i caut albastrul ei zambet leganat atarnand.
In ureche.
Ridic ochii spre noru-ncruntare cazanda
Si-as vrea sa ii strang sanii uitati tremurand,
Laurii ce-i incununa vorba nebuna,
In negura vreme cu luna.
Muzica ce-i pleaca din pleoape,
Caldura din coapsele-i mult nepereche
Si mult nesfarsitele patimi.

———————————————-

Vom fi…

Ne-om intalni-n trecut
Sau poate ne-am intalnit deja
In mainele candva…

Stateam in curcubeau,
Stateai in cerul mucava
Si ne-asfinteam picioarele
Trecande.
Prin norii grosi de fum
Ne-nvaluie bluesul
Cantat in drum…
Dansat avar
In coltul acela de bar
Unde iubirile plangande
Se plamadesc in vesnicul niciunde.

Ne vom vedea-n privirile pierdute
Printre saruturi neavute
Si vom striga in nefiinta
O imposibila dorinta.

———————————————

un nor de vise ma doboara
din ochii tai prea veseli-tristi
si-mi umple ploaia prea plecanda
in singura femeie ce-mi coboara.

veniri, albastre frici neterminate
in campurile revarsate peste maci,
in timp ce taci,
ma rup, ma trist arunca
in gandul meu,
atavicul descantec ce-ncearca infinit sa te cuprinda
lumina tu
iar eu
doar curcubeu
pe bolta-ti, unica oglinda.

—————————————————-

Un miez de noapte ce cuprinde
Perelnicul suras
Pierdut in necurpinsul vag descantec,
Un ultim cantec de sirena
Ce cheama in adancurile-ti pantec.

Un ultim gand, un ultim vis
Albastru de petala furibund cazanda
Din ochii mei,
Un altfel chipul tau abis,
O alba lebada cazanda-n propriul ultim cantec
Ce isi desface aripa-ti plapanda,
Obidele-mi din praf de stele,
Inselatorul Paradis.

In timp ce murmurul de pleoape soapte,
Parelnice desavarsiri,
Nascute moartele iubiri
Ma urla nestiut in noapte.

———————————————–

Te-am cautat printre suvoaie
De ploaie
Si nu stiam de-i tunetul
Sau indelung, fara sfarsit
In miezul de noapte,
Al lipsei tale, urletul.

Plutirea-ti, plutinda dogoare
Pierduta in norul
Dorului, dorul,
Zaritele patimi,
Ce se infrupta hulpavnic…
Din lacrimi,
In mine, atavic,
Tot vin sa coboare.

————————————————-

cu-o mangaiere avida
al prafului gand ce din stele coboara
pe sanu-ti avar ce gura-mi doboara
ca spre o ultima gara prea plina de soapte

ca un atavic joc secund
ce-ti mangaie privirile
raspunzi in curcubeu fecund
cu un suspin ce-ti mana stirile

——————————————–

In orizontu-ti prea finit,
Ce sufletul ti-l deseneaza aspru,
Ai mai uitat inca-odat albastru
Surasul meu nedefinit.

Iti plange visceral neimplinrea,
Uitand sa zbori avid in astrele chemande
Iar strigatul de aripi frante.
Strivindu-ti sanii, tipete, dorinti plapande,
Iti modeleaza copasele-ti rasfrante,
In renuntari ce cheama devenirea.

Parelnicii, chemarile de zambete uitate,
In pantec, inpreunarile in camp de liliac,
Uitarile, neverosimile citate,
Priviri in ne`mplinitul iliac.

———————————————–

Cand intrebari se zbat in drumu-ti,
Adanci, nehotarat mirandu-se-n crepuscul,
Sau doar avida indoiala prea crescanda,
Iti bantuie a sanului nehotarare tremuranda,
Cufunda-ti gandul gandului minuscul
In margine, nemarginirea-ti, visu-ti.
Floral de canturi,
Iubiri, atingerile prea plapande
In viscerala amortire,
Treziri, doar mirodenii prea trecande,
Imparatestile prea treceri printre maci
Ce-ti bantuie chemarile fecunde
In timp ce eu n-aud,
In timp ce inca taci.

——————————————-

In jocul, alergarea,
Răspunsul, întrebarea,
Gemete, stinghere umbre, visarea,
În lipsitele clipe
Pâlpâiri, arome, umbrare,
Cufundarea-n dorinţe aprinse,
Cu mângâieri doar stinse,
Neguri de îndoială,
şi încă o ploaie, uscarea aridă,
Amintirile intr-o firidă,
Ca o petală albastră
A macului, stinsa tânjire -n glastră

———————————————

Zile, gânduri în renunţarea-ţi fugindă,
Prea desele clipe, îndoielile,
Privirea-ţi în urmă, fricile…
Zbateri, cenuşi în ceaţa flămândă,
Cuprinsele întreg necuprinse,
Dorinţe întregi, prea desprinse…
In tine pălitele, visele
Alungarea ce fuge în mine
Hranită barbar de… cuvintele.

———————————————

este doar nebunia unei zambiri in colt de curcubeu
posibil tu, posibil eu
un nesfasit de frant adulmecat
un zbor
in nor
alunecat

————————————————-

Ma cheama in coapse ce-ti gem
Chemarea ce zgarie norii,
Ma cheama in sanu-ti, lacrima, zorii,
Atunci cand gandul ti-l chem.
Trudeste in mine neterminarea,
Fior, petale de curcubeu,
Framanta-mi dorinta ca zarea
Trudeste in mine dorita de zeu.

————————————————

In subiecte cardinale
Priviri privinde se destrama
Fior zambind ce cade dintr-o rama
Cazute frant in curbele banale.
Catren imperechere fara seaman
Intre un verb si verbul geaman…
Gol…
Stol..
Atingeri umblande,
Privirile blande
Ca vorbele nascute moarte
Intr-un trecut ce trece peste tine.
Iti flamanzesti destinul, cel din carte,
Intre un tren si-o gara ce nu-ti vine.

——————————————-

Priviri ce trec nestiute,
Semne de intrebare fara-ntrebare,
Atingeri vesnic pierdute,
Minciuni, fantezii, inserare.
Da-uri ce nu-si gasesc imperecherea
Nu-uri reale ce-si freamata vrerea,
Fortari,
Devastari.
Ranjet hidos,
Orgasmul pe dos,
Nevoia de ceea ce-n tine nu este,
Zambetul vag din poveste.

Norul suspin inghesuit in curcubeu,
Oriunde nici tu, atunci cand doar eu…

————————————————

Sa-ti tatuez pe trupul tau gol,
Conturul mangaierilor mele,
Sa-ti scriu in forma corpului meu,
Sideful sanului greu.
Atunci cand esti alta in dansuri de iele
Primeste-ma-n tine obol.
Si canta un geamat de mare,
Sarutul de buze amare
Ce arde insemnul cel greu,
Avarul, avidul sufletul meu

——————————————-

Clepsidra goala ce susura ganduri
O umple doar vidul avar, dintre randuri.

——————————————————–

Usi ce nu se deschid niciodata
Dincolo de marginea zarii.
Priviri sfarsite
Inainte de asfintit,
Asteptari rastignite
Dincolo de usi niciodata deschise.

Ramuri ce nu au crescut vreodata
Ravasiri nestiute la marginea marii,
Iviri nesfarsite
Pandite in infinit,
Aripi in zboruri golite,
Usi dezmembrate-n inchisele vise.

———————————————

Scriam, cu niste zeci de ani in urma,
Inca nu ma stiam afar` din turma:
“Printre-opinteli si planuri cincinale
Mai trece-un grup de dragoste banale”.
Acum, printre-opinteli si zile ce imi trec
Refuz cu nerozia sa ma-ntrec.
Corupti, imbogatitii fara numar
S-au asezat pe al meu umar
Si printre planuri bugetare
Imi picura revolta tot mai tare
Iar dragostele-mbatranite
Se vor pe bani impodobite.

Ma lasa, draga mea, sa iti mai vand
Un strop de nemurire
Atunci cand rar, din cand in cand,
Te impresor cu ne`mplinire.
Tu fa-ma doar sa-mi uit sfarsitul,
Eternul zambetului tau, neimplinitul,
Mi-l mai pogoara dintre planuri cincinale
Cand cu dorinte te`mpresor agale.
Tremura-ti sanii intre buzele-mi sparte
Ce coapsele-mpletite nu desparte
Si geme inc-odata efemerul
Ce umple-n vesnici-un gand, stingherul.

Pare ca-n lume inca nu am loc
Sa imi strecor prea lungile orgii astrale
Si-atunci am aruncat in foc
Fecunditati si fantezii stradale.

Mare mirare o sa fie
Daca atunci cand voi pleca departe
Voi continua sa-ti fiu o carte
Ce-n suflet zilnic sa iti vie.

———————————————

Unde iti pierzi privirea-nmarmurita
Ce lasa taina sa iti geama printre gene?
Sa fie locul vesnicelor trene
Ce-acopar tremuranda-ti coapsa daruita?

———————————————-

Nu plange…
De voi veni in noptile-ti prea arzatoare
Sa-ti mangai tremuranda buza ce-nfioara,
Vei socoti in clipe si margele
Mult inmultitele fioruri vorbitoare
Si inmulti-vei gemetele de-odinioara
Nemarginite visele de iele
Nu plange dara
Ci ma-mpresoara iara si iara.

———————————————-

Cuvantul din urma

Candva ti-am tatuat in dreptul inimii
Forma inimii mele.
Un san iti zvacneste continuu cand tatuajul imi bate
Si-ncearca sa prinda ritmul nebun
Al sanului celalalt ce tanjeste
Atingerea inimii ce pulseaza nebuna
In dreptul inimii tale.

Asculta apoi falfaitul de aripi fecunde
Si-n ritmuri ce zboara salbatic
Rupe naframa ce ochii ascunde…
Devalmasia din geamat sabatic.

Cand zorile sparg valatucii de vise
Aminte-aducandu-ti soaptele zise,
Spune-mi cuvantul ce nu a fost rostit niciodata!
Rupe-l apoi in bucati fara numar,
Nimeni sa il mai stie vreodata,
Plangand, mi-l tatueaza pe umar.
L-oi lua in lumi nestiute
Sa-mi duca chipu-ti fara sa-l uite
Atunci cand in zarile sparte
Pleca-voi departe… departe…

——————————————-

Ti-am pus un zambet in privire
Atingeri ce fugeau grabite
Spre a delirului nemarginire
Fior al frunzelor ingalbenite.

Cernutele soapte din buze avare,
Cules-am in noptile sparte
Tanjirile grele, file de carte,
Privite-n ferestre pierdute in zare.

Mana-mi pierduta in sanu-ti fecund
Coapse ce-avid ma ascund,
Prea repede clipele,
Secunde abis, videle,

Risipa saruturi pe suprafete
De certitudini golite,
Fulgii ce-acopera trupuri fierbinti
Nisipu-n clepsidrele fete
Curgeri in astre hulite,
Pierdute in curbe cuminti.

——————————————-

Pierduti in noptile arse

In coapse-mpletite, tentacular,
Se scurg minutele ere,
Sclipiri in atingeri himere
Desavarsite rectangular.

Se-mprastie spatii in pline rasfrangeri
Imperecheatele maini, aprige strangeri,
Gem si mai imperecheate infrangeri
Si cresc in aripi de ingeri.

Spiralat abandon impreuna
Creste,
Descreste
Se mistuie-n constelatii livide
Ce sparg feciorelnice soapte avide

Curgeri informe unul in altul
Spulbera corpuri in spatii acorporale
Uitandu-si uitarea,
Chemandu-si chemarea,
Urland animalic genuni pravalite
In ultime frangeri, in noi invelite.
Zambet scantei, priviri atemporale,
Saruturi aprind, golului, `naltul.

Spiralat tentacularele brate,
Inlantuit tentacularele coapse,
Buze-nnodate in gemete stoarse
Se pierd in noptile arse

—————————————–

Drumuri pierdute

Am ratacit, nici nu mai stiu pe unde,
Cam tot ce ar fi fost mai nimerit
Sa port, de la o zi la alta,
In niciunde.

M-au tot impins cliseele diurne
In irosiri fara vreun sens sau miza
Si m-au lasat mai trist si gol
Ca si cand m-ar fi scos din priza.

Involburari de vorbe fara rost
Ce cufundau tot adevarul in minciuna
Le-am socotit un ultim adapost.
Erau doar vidul ce se vrea furtuna.

Am stors din zarea mea fara de sens
O ultima inlacrimata ruga
Si-am implorat si zei si sfinti
Sa nu ma lase sa ma pierd in fuga.

Cu nemurirea moarta in privire
Mi-am atarnat ca pe o rufa sufletul
Si l-am lasat sa-l ude ploaie de sudalme.
Taceri ce impietresc privirea-mi prea albastra
Un ultim zbor de pasare maiastra
Sfarmate bocete in palme
Ce-si poarta nefiresc doar urletul.
Sunt aripi frante-n palpainda lor ivire.

M-oi duce-n drumul mult prea lung
Ce nu ajunge nicaieri
Si-am sa privesc `napoi prelung
Zambind amar la tot ce-a fost pana mai ieri.

———————————————-

Glosand la marginea uitarii

M-ai tot pierdut in vietile trecute
Si ma tot pierzi si-n asta de acum
Si nu stiu de voi mai avea puterea
In viata viitoare sa iti mai ies in drum.

Ma irosesti pentr-un vremelnic fara nume
Si-mi pierzi tacerile ce cheama fara rost
Atunci cand ma arunci in noptile genune
In alte brate sa imi caut adapost.

Ratacitor cand fi-voi printre stele
Le vei privi o urma cautandu-mi
Nu vei mai sti de-s eu sau ele
Uitand uitarea prinsa-n gandu-mi.

Cand zilele-mi arunci in ore sparte
Si rupi din viata-mi, fara file carte,
Coboara-ti ochii-n goalele strafunduri
Sa vezi cum pasii mi se frang in randuri.

O vesnicie de-as avea-nainte
Nu mi-ar ajunge sa desir menirea
Ca pe un ghem ce sparge marginirea
Cu multa risipire fara minte.

Te du in vrerile-ti opace
Si-ti curma neputinta truda
In timp ce eu ma trec in pace
Sa-mi rup o aripa de sange uda.

—————————————————-

O ultima noapte

Ti-am ingaduit o ultima noapte alba
Trecuta in fum de tigara si strigat
Iar zorile m-au prins spunandu-ti adio
In loc de bine-ai venit inca o zi.
Am ars noaptea intreaga
Laolalta vise si imagini fecunde
Sfarsite pentru ultima oara-n niciunde.
Inca o noapte ti-am daruit
Credintele-n neguri s-au naruit
Iar zorile sparte,
Aceleasi ingalbenite file de carte
Din care nu vor mai zbura niciodata
Soapte avare,
Mangaierile ce gem nestiute,
Saruturi imperecheate,
Silabe mult deocheate,
Gemete moarte,
S-au inchis.
O ultima noapte ca un cantec amar
In care minciuna nu a mai avut loc.
Iar zorii, pentru a cata oara?
Au devenit cenusii.

———————————————

Propozitii simple

Am privit muntele.
Muntele a luat chipul tau.
Am privit marea.
Marea a luat chipul tau.
Am privit drumurile.
Drumurile se duceau toate catre tine.
Am gandit gandurile.
Gandurile se duceau toate la tine.
Am privit florile.
Florile au fost toate ca tine.
Am privit cerul.
Orizonturile aveau chipul tau.
Am privit in mine…
Iar in mine nu te-am aflat decat pe tine.
Cand insa am privit chipul tau,
Nu am mai vazut decat o lacrima.
Atunci am inchis ochii…
Si le-am vazut pe toate in tine.
Eu, eu unde mai sunt?
Iar tu, tu de ce mi-ai murit?

————————————————

„Vreau sa traiesc normal”

Am ars cuvintele-n clepsidre
Si-am curs si eu odata cu cenusa
Iar clipele ce pareau hidre
N-au mai putut deschide-napoi usa.

Parelnicele eternitati
Moarte inca `nainte de urzire,
In galben azuriile feminitati
S-au stins abrupt intr-o trezire.

Mi-i visul suspendat in lanturi,
Tanjirile-mi se sting incet,
In timp ce galben azuriile bilanturi
Se-arunca in normalitatea ca un bocet.

Mai curg o vreme prin dorinte
Sperante si memorii negasite
Si-apoi voi merge-n nefiinte
Sa-mi intalnesc ursite ravasite.

Inca voi arde galben azuriu
Normalitati, obscene renuntari,
Clisee si candori, pustiu,
Fara putinta permutari.

——————————————–

Eu versus normalitate

Am planuit nopti,
Am planuit si zilele toride
In lungi peripluri ratacire.
Am planuit chiar viata viitoare
Intr-un delir de false ursitoare.

Cum insa vietile ni-s scurte
Ne-am pravalit in marele obscur
Si am strivit ca pe-o tigara
Iubirea, eterna efemera,
Intr-o normalitate ca himera.

——————————————–

Facerea si desfacerea lumii

La inceput a fost tacerea.
Apoi a venit ca de la sine cuvantul.
A urmat fraza si versul.
Firescul a fost completat cu picuratul delir
Pigmentat uneori cu absente,
Neglijente,
Intaietatea unghiilor, curateniei sau o migrena.
Anotimpuri in trecere, alte rugi,
Nedefinitele fugi,
Insingurari sfasiate cu o-mbratisare.
Doare si cand nu doare.
Cum insa omenirea trebuia sa prinda un contur bine definit,
Tusele de culoare sunt accentuate cu vise, planuri
In spatele carora nevoia normalitate prinde contur
In nuante de cenusiu.
Urmeaza iarasi fraza si versul
Iar in ordinea fireasca a lucrurilor,
Din motive de simetrie,
Se insinueaza perfid, renuntarea.
Fara vers, fara cuvant si… fara urmari.
La sfarsit a fost tacere.

————————————————

Ziduri albastre

Alerg intre ziduri opace.
De sus imi zambeste calaul
Pandind respirarea-mi ce-abia se trage.
Mai repede-ar vrea sa ma sfarme vorace.

Alerg si respir sacadat
Sperand sa gasesc o lumina
Iar aripa gheara ce-mi rupe din suflet
Orbeste tanjirea-mi divina.

Valuri de sange inalt in cadere,
Norul de praf se scurge in stele,
Alerg si pierd din vedere
Padurea de streanguri din brate de iele.

Cad ghemuit in glodul genune
Chemandu-mi calaul ce imi zambeste.
“Ma sfarma degraba strivindu-mi uitarea”
Ii strig pravalit in lacrima ce ma zideste.

Ziduri se `nalta tacut si albastru
In ceruri ce-si pierd stralucirea
Dispare din zare inca un astru
Si moare in mine privirea.

Un ultim cuvant se inalta din mine.
E ingerul mortii ce imi sopteste:
“Te du si-mbratiseaza in tine
Zidul albastru ce te zideste.”

——————————————–

Drumuri stinse

Se stinge-n taceri
Cuvantul din urma,
Incet, nestiut,
Privirea se curma.
Autodafeuri, crize nebune
Plecate spasit departe departe,
Noaptea de ceruri desparte
In nesfarsitele dune.
Arsite reci se termina-n ganduri
Golite de praf si de glod
Si salta departe in randuri
Ingeri si demoni zalog.
Or creste iara si iara
Doar cand in bratele flacari
Ce ma cuprind incet ca o fiara,
M-or pierde-n nesfarsite uitate carari.
Privi-voi incet peste umar
Trecutele vieti fara numar,
Esecuri si aprige vini
Pe sufletu-mi coroana de spini…
Si voi ajunge-n zarile sparte
Departe, departe, departe.

————————————————-

Iti doresc…

Ti-am presarat petale galben si albastre
Atingeri ce fugeau grabite
Sa prinda drumul catre astre,
Fior al frunzelor ingalbenite

Lumina-ti pun, in gandul meu,
Sa iti vegheze pasul greu
Iar zambetul sa-ti fie lin
In veacurile umplute cu senin.

Iubirea, ingerii sa-ti duca-n fiorul pereche
Din viata-ti trecuta si cea viitoare
Sufletul tau, frumos nepereche,
Sa-si afle-mplinrea-n valtoare.

„Lumina blanda ce-ti rasare-n zori”
Sa-ti fie zilele, menirea,
Sa-ti creasca din tot corpul flori
Atunci cand iti traiesti iubirea.

Sa-ti creasca gandul intre stele
Iar straluciri sa iti cuprinda mana
Atunci cand obosita printre iele
Ai vrea sa uiti, uitandu-ti zana.

———————————————–

Lumina lina

Lumina lina din lumina pura
Imi este chipu-ti drag in viata-mi dura,
Iara surasul tau sclipind
Trezeste roua tot clipind.

Lumina-ti blanda din lumina-mi plina
Trezeste zorile la viata,
De mii de ani in suflet imi anina
Aceeasi “blonda” dimineata.

Lumina ce o tii in palma-ti mica
Imi lumineaza neputinte
Si imi alunga aprige sentinte
Cand mangaierea-ti in lumina ma ridica.

Ma-nclin smerit si venerez
Prea implinita-mi zeitate,
Intreaga ta fiinta,
Ce-n veacuri nefiinta
Imi e eterna jumatate.
Si-atunci eternitati te tot visez.

———————————————

Tu si eu, eu si tu… noi

Tu floare alba, intreaga,
Eu doar petala ce-ntreaba,
Tu bolta si cerul albastru,
Eu doar sarutul prea aspru,
Tu… balsam venit dintre ingeri,
Eu… o lacrima venita din plangeri.
Tu minunea ce curge prin mine,
Eu, iubirea, ofranda in tine.
Tu neintregita ce ma tot cheama,
Eu de milenii in tine de-oseama.
Tu o licorna ce vindeca lacrimi cu lacrimi,
Eu intre tine si mine mare de cratimi.
Tu o fantasma desprinsa din visuri
Eu iti sunt patima ce te cufunda-n abisuri.
Tu si eu, imbratisare fuga in stele,
Eu si tu, geamat ferice-nflorit intre ele.

——————————————–

In stele si-n noapte
In piatra, sau aer,
Al timpului caier,
O mare de soapte…
Te iubesc…
Amiaza sau zorii,
Fiorul culorii…
Te iubesc…

——————————————

In fiecare zi…

Iubita mea, ti-s ochii-atat de limpezi
Atunci cand ti se pierd in privirea mea
Incat am credinta ca ne cufundam
Intr-o mare cristalina
Si apoi cadem in albastrul cerului.
Iubita mea, prea plina de candoare,
Cum doar floarea salbatica a campului
Isi mai permite sa fie,
In vesnicie,
Incat ma pierd in imensitatea-ti lina
Fara sa ratacesc drumul atunci cand,
Ca un nor ce-l imprastie vanturile,
Mangaierea-ti imi este scut si m-alina.
Iubita mea ca o floare plapanda
Cum numai vesnicia ar putea sa nasca,
Ma iarta daca imi saracesc cuvintele
In prezenta gandului ce se prelinge in tine.
Mergi fara grija in drumuri straine
Si nu-ti lasa rataciri sa ma piarda…
Iar privirea mea iti va fi permanenta stea polara
Ce iti va duce toate drumurile…
In mine.

—————————————————

Daca eu… atunci tu

Dac-as fi nor,
As imploara vanturile
Sa ma impinga intotdeauna
Pana la tine…

Roua de-as fi,
As vrea ca fiecare dimineata
Sa poarte numele tau
Si sa ma gaseasca in fiecare zi, asteptandu-te…

Cuvant daca as fi,
As implora ingerii
Sa ma sadeasca in sufletul tau
Si de acolo sa cresc cat o credinta…

Floare de-as fi,
Mi-as dori doar mana ta sa ma atinga
Si ochii tai singurii care pot sa ma vada,
Imbatator sa-ti miros numai tie…

Pasare daca as fi,
Mi-as dori ca tu sa fii cerul,
Cerul in care sa zbor
Si sa ma regasesc intotdeauna in tine…

Nimic de as fi,
Mi-as dori ca doar tu sa ai forta
Sa ma faci nor,
Singurul cuvant nerostit,
Dor,
Floare, pasare-zbor,
Roua si cerul,
Credinta, misterul
Si apoi sa cresti din mine…

——————————————-

Delir…

Atat de multe dorinte amanate…
Atata dor irosit in promisiuni incerte…
Atata de multa Lara Fabian
Care nu reuseste sa strige in locul meu
In timp ce Sade geme Is it a crime?
Sa ma iubesti si sa te iubesc?…
“And I want you to want me too”…
Iar saxofonul continua sa isi prelinga
Strigatul ca o felatie prelunga
Ce intreaba nemarginirea ce cuprinde
Doar un sarut imens pierdut
In pantecu-ti, care iti imprejmuieste sanul,
Care iti sfredeleste violent labiile
Si iti striveste bratele intr-o imbratisare
Vecina cu o cufundare in imensitatea
Ejacularii intre doua soapte ce gem…
Implinirea…

—————————————

O alta buna dimineata…

Sunt primul nepereche mac,
Deschis imbietor carnos
Ca labiile-ti prea flamande
Ce-mi inconjoara cu aviditate
Al pulii mele rozaliu ce te patrunde,
Despicatura rosie aprinsa ce ma cheama
Sa iti tot ling lindicul matasos,
Sa ma aprinda rosul si sa tac
Atunci cand macii cu a lor suavitate
In tine imi vor sperma si-n soapte o declama.

Rosu aprins ca gandul ce-ti rosteste nume
Si in delir ne cufundam in ale marii spume
Din care se tot nasc dorinte-albastre
In necuprinsele priviri ca niste astre.

Rosu cuprins de-albastrul ce priveste
Prin ochii mei ce ochi iti sunt
In tine sa tot curg printre petalele poveste
In mine sa tot curgi cu geamatul tau cant.

—————————————–

Ca picatura de ploaie de ai trai
As lua ploi la rand sa te caut
Iar cand sclipirea-ti din ploaie imi va grai,
Genune vioara si flaut,
M-as cufunda-n diamant picatura
Mana in mana si gura in gura.

Petale ninsoare albastra, strecoara
Mana-mi ce-ti mangaie sanul prin vise si reverii,
Geamat albastru-n tine iara coboara
Si-ti umple-al plinului noptii, lacomele-ti bucurii.

Patrunderi adanci ca in dansul pereche,
Poeme-ndelungi ale limbii prelingeri,
Muzica unei soapte-n ureche,
Felatii, disparute constrangeri,
Imperecheate perechi pravalite-n abisuri
Te am si ma ai, delirul, sarutul din visuri.

——————————————-

Melc de as fi tot as pleca un lume
Si m-as ghida, fie ea zi sau fie noapte,
Dupa cum ploaie canta al tau nume,
Si dupa cum mireasma-ti imi trimite soapte.

Iar de ar fi sa-mi ratacesc cararea catre tine,
As intreba si flori si frunzele de iarba, pline,
Sa imi sopteasca roua si zenit
Unde-i in tine-al drumului sfarsit.

Iar dara ce o las in urma
Sa-ti fie semnul catre mine,
Sa-ti fie drumul ce tot vine
Si-n mine vesnic ti se curma.

—————————————–

Timpul…

Privesc uneori cu regret in urma…
Si constient de putinatatea timpului
Ma intreb cu tristete: ce sa plang mai intai?
Anii prea multi in care nu mi-ai fost
Sau eternitatile in care nu imi vei fi?

Cand ma vad in ochii tai
Pare ca sunt clipa vesnica.
Cand privesc insa dorintele mele…
Timpul se imputineaza…
Pana la dimensiunea disperarii.

Cand stralucesti in ochii mei
Vesniciile, efemeride flamande,
Se sting prea repede in clipe fecunde
Iar asteptarile se straduiesc in zadar
Sa nu-si piarda clementa solitudinii.

————————————–

Treceri

Se sting pe cer multe stele
Si multi dintre noi odata cu ele,
Se spulbera visuri si fapte
In sapte zile din sapte,
Trec peste noi in goana nebuna
Ani si decenii ce nu vor sa spuna
Unde-s esente si unde facil
Iar la sfarsit, ca pe-un copil,
Ne mira golul din urma
Iara in ochi lumina se curma.

Iubito… nu ma mai pierde in zile vandute…
Priveste in ochi-mi varstele stinse.
`Nainte-mi ramane doar zborul in astre,
Praful de stele in albastrele glastre,
Avarele-mi brate-n tine intinse
Ore prea scurte, decenii de doruri, pierdute.

Ma lasa in zorii confuzi
Sa mangai ochii tai uzi
Iara pe inserat, in zarile sparte,
Ne-om pierde, pleca-vom departe.. departe

——————————————

Intrebari fara semne de intrebare

In fata eternitatii,
Versetele sterpe,
Discursurile golite de sensuri,
Maririle efemere,
Chiar golurile,
Dorurile,
Caderile lipsite de vrere,
Pasii nefacuti catre neimplinire,
Vointe,
Dorinte,
Soaptele nerostite,
Gemetele impreuna gasite,
Urile gemene,
Averile fara masura,
Rugile fara speranta ce tin in mana prescura,
Credintele fara un Dumnezeu,
Imbratisarile castrate,
Toate… se transforma-n tacere…
Si ramane in urma doar iubirea
Ca ultima amintire a unei sanse irosite.

———————————————

Sisific…

Tu sa ma ierti dac`am sa plec mai departe
Cautand imbratisarea-ti franta la mijloc de drum.
Voi merge in zarile-albastre ce ochii nu ni-i desparte
Si unde corpuri gemande se-ntrepatrund ca un fum.

Ma iarta ca nu-ti sunt in gand
Sa-ti murmur soapte fecunde
Cand imi omori rand pe rand
Secunde dupa secunde.

Purta-voi prin veacuri si stele
Sarutu-ti si bratele-ti iele
Ce-mi naruiesc vise credinte
Atunci cand m-arunca-n sentinte.

Pluti-voi prin curcubee inalte
Iara si iara sa-ti caut fiinta
In tremur ce va sa salte
Iubindu-ti avar nefiinta.

Am sa te caut in fiecare adiere de vant
Si-am sa te pierd in fiecare noapte
Iar la-nceputul zilei te voi gasi in cuvant
Si iarasi relua-voi disperatele soapte.

Iar lacrimi in tanguitele fraze,
Ca prea ratacitele oaze,
Vor sterge urme pierdute
Taceri pentru tacerile slute.

——————————————

Oameni si scopuri

Labirint spiralat,
Sertare ce nu se deschid niciodat`,
Usi ferecate cu lanturi complet nevazute,
Trecut si prezent inchise in viitorul uitat.
Lumi paralele,
Sordide singuratati ne`mperecheate,
Prea ratacite destine `nainte de vreme murinde,
Vise, tanjiri si dorinte, de furii, intens deocheate.
Aprige lupte pentru averi,
Puterea ca tinta pentru poveri,
Nedevaruri spalate cu alte minciuni,
Falsii profeti ne murdaresc cu false minuni.
Doar undeva in curcubeu
Inca asteapta cheile-ascunse.
Cuvinte nespuse, eterna salvare,
Salcii pletoase inca netunse,
Albastrele zari la culoare,
Iubirea ca un arhiereu.

————————————————-

Cuvantul

Cuvintele mor,
Cuvintele dor,
Cuvintele mint,
Cuvintele`s ca un alint,
Cuvintele cern nemarginiri in ninsori,
Cuvintele nasc si tot cresc in fiori,
Cuvinte care ranesc,
Cuvinte care orbesc,
Cuvinte ce obosesc,
Cuvinte ca perle ascunse in scoici,
Cuvinte, mangaieri ca de doici,
Cuvinte ce ne inalta in zari,
Cuvinte albastre-n albastrele mari,
Cuvinte cu care incepi,
Cuvinte care despart,
Cuvinte care impart,
Cuvinte ca o coroana de tepi,
Cuvinte uitate,
Cuvinte orgii deocheate,
Cuvinte ce nimic nu ne spun,
Cuvinte ce-n comori le adun,
Cuvinte in zborul din inaltimi,
Cuvinte pierdute-ntre cratimi,
Cuvintele sterpe,
Cuvinte ce nu vor sa ierte,
Cuvintele spuse-n sfarsituri,
Cuvintele fara-nceputuri…
Cuvinte-n taceri se tot curma,
Cuvinte nespuse-n cuvinte,
Cuvantul… cuvantul din urma
Se stinge in sine cuminte…
In necuvinte…

—————————————–

Dimineti ca o intrebare uitata

Cu ochii inchisi, in ruine albastre
Alerg inca o daca, inca o zi
Iar vocea imi spune „nu te opri”,
In timp ce zorile,
Stinsele astre,
Vise alunga.
Vor sa ajunga…
Zarile.

Mii de bucati din oglinzile sparte
Curg incet in ruine, cuvintele vene,
Credinte din file de carte,
Soptesc incet: „nota bene”.

Uit zile, uit nopti
Si sorb din cafea cu nesat.
Tigarea uitata tot fumega printre uitari
Un fel de-ntrebare, uitata si ea,
Iar gandul imi curge in nesfarsitele sorti.

Chem certitudini, frantele aripi din vietile soapte
Si-ncep inc-o zi, una din sapte.

Tiparele rupte-n bucati nesfarsite
Se-aduna-n castele. Noptile grele-s sfarsite
Si-ncepe inca o data, inca o zi
Iar vocea-mi sopteste… „nu te opri”.

—————————————–

Clepsidrele treceri

Petale de trandafiri in clepsidre
De-ar fi sa-mi numere timpuri,
Zboruri inalte, de ingeri vopsite
In curcubee stranse in nimburi,

Cenusile sparte in valuri de mare
Ce-ntreaba „unde sunt oare?”
Si inca m-as pierde iara si iara
In zari nestiute, albastre,
Ducand a lumii povara,
Topindu-mi aripi in astre.

Toamne curgande-n culori degerate
Tanjesc dupa stoluri ce pleaca,
Arunca-napoi priviri disperate,
Suflete duse ce zilnic tot seaca.
Ma cheama vanturi si valuri, Ma cheama nisipuri si maluri,
Ma striga-ntamplari nepetrecute,
Ma striga inca, visuri trecute,
Ma-mbratiseaza zile fecunde
Sfarsite avar in niciunde.
Imi numar nenumarate clepsidre,
Tentaculare si lacome ca niste hidre
Si trec in treceri prin gand
Sfarsite-ntr-un lacom nicicand.

———————————————-

Erotica

La numai o soapta distanta de tine
Inmugureau in miezul de iarna
Dorinte pagane, cuvinte divine,
Buze clepsidre, lacom sa cearna.
Inmarmurite priviri, patime stranse,
Ochii freamata mii de secunde
Curgeri avare in guri intrepatrunse,
Hidre clepsidre, ere fecunde.
Geamat prelung mangaie coapse avare,
Delirul flamand in delir tot dispare,
Zborul,
Fiorul,
Chemarea din aprig ferecatele zari
Prelinsele nopti in zorii din departari,
Mana-mi de sanu-ti nu se desparte,
Ingerul demon zboara departe.

——————————————-

Eternitati in secunde

De-atat de multe ori
Am asteptat sa treaca inca o secunda
Incat am devenit piatra
Inconjurata de curgerea timpului
Care m-a slefuit pana la stralucirea diamantului.
De-atat de multe ori
Am grabit parcursul firesc al secundei
Incat am ars eternitati
In timp mai scurt decat timpul in care
Pleoapa ta de sus se uneste cu pleoapa mea de jos
Intr-o clipire ce cuprinde
Peregrinarea intreaga dintre barbat si femeie
De la facerea lumii si pana azi.
Ne-au mai ramas insa toate secundele de acum inainte
Pana cand timpurile noastre se vor termina…
Laolalta…

————————————————–

O lume intoarsa pe dos

In lumea asta cu susul in jos
O mica parte dintre noi
Continua sa construiasca
Bizare palate in curcubeu
Ca si cand s-ar juca cu aripile ingerilor.
In lumea asta cu susul in jos
Cea mai mare parte dintre noi
Au inceput sa creada ca au cerurile la picioare
Fara sa simta ca se intide asupra lor
Imensa vale a plangerilor.
In lumea asta cu susul in jos
Pamantul, chiar cerul este pe dos
Iar zborul ne este brazda icnita
In ceruri de glod, arid poticnita

—————————————————

Drumuri in cerc

Rataciti in vinovatii voluptoase
Furam eternitati cat o clipa,
Imprastiem cuvintele-n pripa
Golind aride universuri atoase.
Fugi in neant,
Zile-n balastul batant,
Lacrimi murdare,
Otravi in nesfarsite pahare,
Zambete pline de ura
Nascutele vise le fura,
Roua manoasa
Pe crestet apasa,
Delirul din coapse straine
Te cheama ranjindu-ti haine
Iar clipe in ganduri
Eternitati printre randuri,
Drumuri in cerc
Le tot incerc.
Pierduti in regasiri regasite
Ne mangaie soapte rebele,
Ruginitele frunze-nfrunzite
Prelinse in jocuri de iele.

——————————————-

Risipa

Prea multe cuvinte, prea multe…
Deloc urechi sa le asculte.
Risipa de perle croite in ganduri,
Durerile-n zambet pierdute-ntre randuri.
Predici risipa in sterpele glii
Aluneca-n viduri ca pandalii,
Fraze in chinuri rasfrante
Ce nu pot sa mai incante.
Rastoarna structuri,
Se pierd in franturi
Salbe,
Jalbe,
Fraze pierdute
Vise avute.
Ratacit intre tacerile slute,
Coame de valuri profund revolute,
Trec inca o data prin praful de stele
Ma-nprastii in neguri odata cu ele.

—————————————————-

Cuvinte moarte-n taceri

Am invatat cuvinte, multe mii,
Pe care am deprins sa le omor…
Cand mi-a fost dor.
Le-am strans pe toate in comori de gand
Si-apoi le-am daruit cersind sa stiu
Ca nu-s doar cuvinte-n pustiu.
Am ingrijit cuvintele ca pe minuni
Si le-am impodobit cu aripi mari
Sa zboare-n curcubeele fecunde,
Sa nasc-acolo ca esente tari.
Le-am imbinat in fraze maiestrite
Cand imi purtau simtirile din ganduri.
Dar la sfarsit a trebuit sa le strivesc
In lungi taceri crescute printre randuri.
A trebuit sa-nvat cuvinte, mii,
Doar ca sa moara in tacerile pustii.

—————————————-

Fraze nenascute

Eu am fost verbul.
Celelalte parti de vorbire
Au trecut, sfidandu-ma, pe langa mine
Fara sa reusim sa germinam, impreuna…
Fraza unica.
In felul asta am ramas fiecare
Doar singuratice cuvinte sterpe
Fara un sens.

———————————————

Lasa-ma sa-ti tac ultimul cuvant
Dupa ce ti-am spus
Toate celelalte cuvinte

———————————————

In fiecare noapte ma despart de tine
Stiind ca o sa te regasesc in visuri,
Si-apoi cu lacomie-n zorile putine
Te caut sa te strang in cuget dintre-abisuri.

———————————————

In palmele facute caus
Am luat in una focul
Si in cealalta apa.
Si am inceput sa aplaud.
Dupa care am inceput sa urlu
Atarnand in curcubeu
Intre doi nori care plouau
Unul in sus si unul in jos.

——————————————–

Daca incerci sa imi zavorasti zborul
Cu mainile prejudecatilor,
Gandeste-te ca visul
Nu are corp ce poate fi zabrelit in celule patrate.
Ii pot creste insa aripi mai multe
Din impreunarea fecunda cu alte zboruri,
Cu alte visuri.

————————————————–

Când arsite iti zdrobesc sanii
Si-ti curg printre privirile-nramate,
Stropi ca de roua,
Adu-ti aminte gheturi prinse-n gene
Si mult prea inghetatele lumini inlacrimate.

—————————————————

Confesiune inaintea sortii
Mi-i gandul nestiut de ielele zalude
Si chiar de-ar fi zambetul noptii
Eu tot clipesc in scanteierile-ti prea nude.
In fiecare noapte ma despart de tine
Stiind ca o sa te regasesc in visuri,
Si-apoi cu lacomie-n zorile putine
Te caut sa te strang in brate dintre-abisuri.
Ne pierd in clipele prea lungi
Oameni, zidiri si fapte fara vlaga
Iar chipurile sterse si prelungi
Ne murdaresc cu o sincopa vaga.

———————————————–

Cufundari in noaptea ca o adiere

Cand visele vor navali in pleoape
Si vor inchide ochii mintii,
Ramane-vor in urma sa vegheze
Multimi de patimi sa darame muntii.
Veghea-voi dintre curcubee
Zboruri albastre de cununi
Si-am sa-mblanzesc iele nebune
Printre arinii ce soptesc furtuni.
Te contopesti cu stelele din vise,
Paganele divinitati nocturne,
Ce-ti susura licorile promise
In ne-mplinite fantezii diurne.
Vei arde in cosite aurii rebele
Un bluez cu patima nebuna
Iar serafimii imbracati in blugi
Vor spune inc-oada noapte buna.

———————————————-

Totul pare ca ne desparte…
Noptile, zilele si fiecare clipa in parte.
Si-atunci de ce ne cautam in noapte?
De ce ne ratacim printre soapte?
De ce in noptile-albastre
Ne poarta delirul in astre?
De ce esti, atunci cand te caut, in mine?
De ce ma afli continuu in tine?
De ce brate impreunate
Fecund, tentacular ingemanate
Se inmultesc in clepsidrele ere
Cand geamat in zambete piere?

———————————————

Reverie

am ars decenii peste noapte
ca sa cobor in visul tau
sa iti inspir avid atingerile aspre
ce lin coboara dinspre astre
cohortele de iele despletite
in zvarcolirile cumplite
transforma gandul meu in hau
pierdut in nesupusele soapte

————————————————

Vis simultan

Privirea-ti, petala ce mangaie lacom
A gandului suava plecare,
Se-mprastie-n visele-n care
Cuvantu-mi e cromozom.
Fluturi de vorbe ce zdruncina
Opace taceri,
Asterneri de punti, petale
Intre tine si mine,
Imi cheama intoarceri in timp
Ca ultime caderi de lumini boreale
Ce-mparte cerul in doua.
De o parte tu,
De cealalta eu.

——————————————

Ti-am pus un zambet in privire,
Atingeri ce fugeau grabite
Spre a delirului nemarginire
Fior al frunzelor ingalbenite.

Cernutele soapte din buze avare,
Cules-am in noptile sparte
Tanjirile grele, file de carte,
Privite-n ferestre pierdute in zare.

Mana-mi pierduta in sanu-ti fecund
Coapse ce-avid ma ascund,
Prea repede clipele,
Secunde abis, videle,

Risipa saruturi pe suprafete
De certitudini golite,
Fulgii ce-acopera trupuri fierbinti
Nisipun’n clepsidrele fete
Curgeri in astre hulite,
Pierdute in curbe cuminti.

———————————————

Insomnie

Povestea cazuta din valul de vise
Ce-mprastie frunze in drumuri deschise,
Plimba prin stele pasii spasiti,
Umple clepsidre cu ochi obositi.
Picuri de zambet in spatii inchise
Lacrimi pe-obraji odihniti,
Strecoara,
Omoara
Licorne ce plang uitatele plangeri
In nesfarsirea povestii atingeri.
Se-mprastie-n zodii fior
Ca sensul din rasul sardonic,
Involburate milenii ce mor
Intr-un concert polifonic.
Cantarea in ultim amurg,
Clipele grele ce nu se mai scurg
Acopera vocile stinse,
Altfel de val, privirile-aprinse.

—————————————————-

Impreunatele maini grabit cufundate in mare,
Zboruri inalte, frante de valuri,
Zambetul spart in luciri valvataie,
Aripa rupta din maluri,
Pulberi albastre piedute in ploaie,
Ingemanand curcubee in ochii mei zare.
Stropii ce-mi murmur-al adancului cantec
Dezleag-al orbirii descantec,
Chipului galben lucire albastra,
Ivire peste masura maiastra.

———————————————

Chemare…

Ai sa imi spui ca zambetu-ti
Va fi liman de suflete umblande
Ce cauta a linstii mai lung popas…
Ai sa imi spui ca glasu-ti,
Cantec,
Ar putea fi chiar ultimul…
Descantec.
Ai sa imi spui…
Ce ai putea sa-mi spui
Ca sa opresti a rasuflarii boare
Sau indelung tanjitele
Imbratisari dogoritoare?
Sau… ai putea doar sa zambesti
Un bun-venit incert de lung,
Nespus de plin
Ce-ti mangaie a sanului
Zvacnire doritoare
Si-ntoarce drumul vag senin
Catre-al tau pantec
Ce imi cheama
Neimpliniri unduitoare.

——————————————-

Trei nocturne
I
Un miez de noapte ce cuprinde
Perelnicul suras
Pierdut in necurpinsul vag descantec,
Un ultim cantec de sirena
Ce cheama in adancurile-ti pantec.
Un ultim gand, un ultim vis
Albastru de petala furibund cazanda
Din ochii mei,
Un altfel chipul tau abis,
O alba lebada cazanda-n propriul ultim cantec
Ce isi desface aripa-ti plapanda,
Obidele-mi din praf de stele,
Inselatorul Paradis.
In timp ce murmurul de pleoape soapte,
Parelnice desavarsiri,
Nascute moartele iubiri
Ma urla nestiut in noapte.
II
intunecimile diurne
sclipirile ades nocturne
flori, ploaie, vers
drumuri pe care n-ai mers
zambet, efluvii cenusa de stele
gandul, adanc coboara in ele…
vreri renuntande
uitarea uitanda ce te patrunde…
infinit.
III
impozite, taxe, vise, agremente
mult cizelate vizual excremente,
nori, straluciri, bilant permanent,
fluturi de noapte, suras imanent,
crunte iubiri
absurd parasiri
caderi, calendare, aripi, minciuna
zambetul vag, sarutul de jos il aduna

———————————————-

Impietrite uimiri

Nisip impietrit in clepsidre curgande,
Secunde
Ascunde,
Franjuri in timp, lacrimi plapande,
Galben moartele frunze obtuze
Ce curg in alte clepsidre confuze,
Covoare de clipe uitate,
Vise umil desfranate.
Perle din ape, lin fragezite in departare,
Curse sclipiri din ochii inchisi,
Furii trecute in nepasare,
Inflorescente de irisi deschisi…
Imprastiate clepsidre-mpietrite
In impietrite uitari despletite,
Cresc si tot cresc, in asteptare.
Impreunari de secunde tacute
Desprinse din revoltate secunde,
Se-mprastie-n jocuri fecunde,
Zburandele clipe nascute.

—————————————————

Mascarade

Chipuri de ceara pastrate-n cuvinte,
Rostitele rosturi sezande in minte,
Fugindele fugi asternute pe ape,
Sensuri golite in goale agape
Rastoarna valuri de fraze
In a vointelor fade,
Mascarade,
Intentii potop, fara stropii din vise
Ce ar putea sa aprinda vise aprinse
Fara tanjirile din parafraze.
Numarate atingeri ce sterg promise-mpliniri
Se-mprastie vag in brate plapande
Si-ating ca o boare curcubee plangande
In nesfarsitele pierdute veniri.

————————————————

Nocturna fantastica

False fecioare pravalite-n delirul etilic
Viseaza inca privelisti albastre
Nascute-n incestul dintre luna si astre
Intr-un erotic impuls vopsit in idilic.

Lacrimi ce vindeca rani neavute
Tasnesc din minti cuprinse de ura
Iar linisti fuginde in colturi de lume
Se-nchid intre gratii de valuri in spume.
O ultima licorna, in vis, minunea o fura,
Si piere apoi in mangaieri nevandute.

Isi pleaca albul magic unic corn
Si-alunga bland suspinele din noapte,
Iar inocenta-i tragica de unicorn
Se vindeca cu calde soapte.

Apoi se pierde trist in zambetul din urma
Si mai scruteaza, inc-odata, visarea ce se curma

————————————————-

Aproape de miezul noptii
Paradisul continuu
Ce plange in ochiul salbatic,
Gandul rasfrant,
Mirodenii pierdute in norul de stele albastre,
In mine prea frant.
Clipa, in palme pustii, se strange atavic…
Clepsidre secunde,
Pline, straine, fecunde,
Numarand numararea reluata haotic
Zamislind chiar zamislirea, hipnotic.
Salbatice plante, prinse-n reverul de astre
Printre privirile caste colinda,
Revars-amagiri, edenice treceri,
Si ma separa pe mine de mine-n oglinda

————————————————-

Temnite sparte

Celule opace inchise in alte celule
Inabuse vise avute,
Inlantuitele vreri revolute,
In ferecate neincepute ovule
Gem nestiut, din ochi, luminile stinse,
Cuvinte in temnite prinse.
Temniceri fara vina
De ganduri anina
Iubiri, inchise granite catre infern,
Gandul zburand la etern,
Frazele sparte,
Verbe desarte.
Soaptele ies dintre ziduri
Cu aripi de pietra prinse de stele
Si cheama infernul din riduri
Sa se infrupte din ele.

———————————————-

Tablou

In subiecte cardinale
Priviri privinde se destrama
Fior zambind ce cade dintr-o rama
Cazute frant in curbeele banale.
Catren imperechere fara seaman
Intre un verb si verbul geaman…
Gol…
Stol..
Atingeri umblande,
Privirile blande
Ca vorbele nascute moarte
Intr-un trecut ce trece peste tine.
Iti flamanzesti destinul, cel din carte,
Intre un tren si-o gara ce nu-ti vine.

—————————————–

cuvinte muribunde
nascute nesfarsite
venite de niciunde
in clipele finite

Acest articol a fost publicat în Poezie. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *