Viata ca un banc prost

Am vrut sa imi incep batutul de campii alizee din seara asta cu titlul „Barroso o vrea pe Ani iar Useleu o duce cu forta la altar”. Sa ne intelegem!!! Este vorba despre ANI iar altarul este cel antic unde sa faceau sacrificiile. Personal sunt siderat nenica de faptul ca politicianul roman nu prea are habar de limbajul diplomatic. Am vazut azi un neica nimeni deputat care zicea ceva la modul „De ce nu zice Barroso clar de ce este ingrijorat?”. In prima secunda am ramas perplex. In a doua am izbucbit in ras. Nu stiu de ce (de fapt stiu dar chiar m-am plictisit sa tot aduc in discutie tampenia imensa care  guverneaza cutiile craniene, transformate in cutii de rezonanta pentru singurul neuron pe care il au ingrijorator de multi romani, de sus pana jos) dar am senzatia ca inca prea multa lume nu sesizeaza care este miza acestor scandaluri, lupte si hamaieli publice. Disputa a fost deturnata pe palierul Basescu-USL. Pare ca toata luema are in desaga de sergent (goala de altfel) bastonul de maresal al injuraturii. Fie pentru o parte fie pentru cealalta. Inca prea putina lume nu vrea sa accepte ca miza nu este cine este presedinte sau prim-ministru ci modul cum trebuie facuta politica. Facem din politica partizanat visceral sau incercam sa o ducem de distinsa curva cu aere de fecioara, in limita decentei si legalitatii? Sustinem politica ce are in vedere doar interesele de grup sau incercam sa o impunem pe cea care pune in centrul ei interesele intregii societati?
Personal chiar nu inteleg demersul USL-ului. De multa vreme imi tot pun intrebarea proasteasca ” de ce mama dracului astia nu renunta si de ce astelalti vor neaparat sa ajunga la putere?” Am luat in calcul interesele financiare legate de fondurile europene. Tine lucrul asta pana la pragul respectarii unor limitari de conduita impuse de coana Europa. M-am gandit la oligarhia finanaciara traspartinica, cea care a luat fiinta doar pentru ca a facut bani prin filiere de influenta politica. Tine si asta dar doar pana la o anumita limita. M-am gandit inclusiv la manipulari instrumentate din exteriorul tarii care au in vedere interese economice si financiare sau geo-politice externe care fac parte din procesul mai larg al reimpartirii sferelor de influenta. La asta ma mai gandesc inca dar nici nu vreau sa cad in paranoia teoriei conspiratiei globale. Cu toate ca… mai stii? Am redus totul pana la nivelul apararii intereselor unor membri de partid proprii unei parti sau alteia. Nici asta nu tine pana in panzele albe. Si atunci? Atunci a trebuit sa ma intorc la eterna imbecilitate si prostie omeneasca. Si cred ca in buna masura vina o poarta stupidul cocosism barbatesc. Sa nu uitam ca majoritatea parlamentarilor (dupa parerea mea in mod complet nedrept si misogin) este compusa din barbati. Ori este stiut ca noi barbatii, atunci cand avem pozitii divergente, intai ne luam la pumni si abia apoi ne ridicam fermoarul de la prohab. Sa recunoastem, cu cateva exceptii de tzatze scapate prin gaura din gardul spitalului de boli nervoase derivate din insatisfactia sexuala, celelalte femei din Parlamentul Romaniei au atitudini si mai ponderate si mai civilizate si mai rationale decat majoritatea barbatilor din Parlament si, in general, din politica. In cazul de fata chiar nu reusesc sa inteleg graba asta  complet fara miza a USL-ului. Sa nu uitam ca au venit la putere pe un capital de simpatie care le-ar fi asigurat si la alegerile parlamentare o majoritate confortabila cu ajutorul careia ar fi putut sa schimbe si legi si regulamente si Constitutie si ar fi reusit sa ne schimbe si pe noi toti pe vodca sau haine second hand. Si nu ar mai fi deranjat nici fatarnicia europeana. Pana la urma astia au dreptate: am vrut cu ei? Atunci TREBUIE sa le respectam regulile lor. Faptul ca au ales calea abuzului parlamentar, al jmecherelilor guvernamentale, al argumentelor care m-au facut sa imi fie dor de bancurile cu Bula, imi intaresc convingerea exprimata deja cu mult timp in urma ca este un guvern de prosti, incompetenti, inabili, nesimtiti… dar cu pretentii. Ca sa fie destul. Personal nu am probleme cu alternanta la putere. Nu am probleme nici cu numele presedintelui. Ba daca cineva m-ar intreba pe mine, l-as prefera pe Ungureanu sau pe doamna Saftoiu. Sau chiar doamna Mitrea. Dar in situatia de fata ce alternativa viabila am? Antonescu? Haidade!!! Ponta? Mai sa fie…