La spitalul de nebuni este pauza electorala. Nebunii intra in greva si se intorc in salon. Vor sa cante in cor, mai ca in Adunarea Generala a Bocitoarelor, despre cum, care, de ce, de cate ori, in ce pozitie (misionarul este exclus) vom parui noi vitejeste, fata in fata, reactiunea europeana. Evident este singura chestie care a mai ramas de facut in spitalul de nervosi. La fel de evident este ca imensele cirezi de bizoni aplauda sacadat asa dovada de patriotism si asta sublim ca si dovada. La fel de evident este ca propriile aplauze le acopera ghiortaitul matelor umplute doar cu lozinci electorale, bennere, chipuri ce screm zambete imbatranite inainte de vreme si o imensa placinta de paie, ofilite si astea, made in Romania. Nici nu vreau sa ma gandesc cum or sa infiereze, cu manie mai nervoasa decat delirul dat de betia cu sensuri neintelese de ei, ilustrii intelectuali de iesle ce-si deapana cratimile doar printre ragaituri schizoide, ca sa le lege mai temeinic unele de celelalte.
Chiar ma intreb cum oare vor face fata, printre atatea grohaituri, timide, prea spalate si fragile fiintari de noi veniti a caror candoare inconstienta, obisnuite cu subtile analize literare, sau cu al cifrelor sensuri ascunse… Si inca o data ajung la concluzia ca numai noi cei din afara putea-vom sa nu-i lasam sa fie maculati de mancatorii de ficati ai natiei.
Din ce in ce mai clar este faptul ca strambatatea a devenit regula dreapta, ca gratuitatea gesturilor obscen electorale iau locul barbatiei ce-ar trebui sa tina grijile in frau, ca spatiul gol ce-ar trebui sa fie plin cu rezolvari, este umplut cu vorbe si mai goale, indiferent de cat de marete se vor in rostiri impatimite, dar la fel de strambe.
Nu-l inteleg pe incultul ministru al culturii, sau pe oricare altul ce-a faurit o lege, atunci cand demonstreaza chiar impotriva legii ce-a votat cu nu prea multa vreme-n urma cand mult mai potrivit ar fi se duca la lucru si sa voteze alta lege in loc sa incerce sa imi aghesmuiasca optiunea electorala cu o demonstratie parlamentara pe cat de hilara pe atat de fara rost.
Vine sfarsitul lumii? Nici pe departe. Lumea s-a sfarsit cu multi ani in urma si acum se screme sa se nasca iarasi. Prin anus. Si asta contra naturii. Imi miroase mie. Iti miroase tie. Lor nu are cum sa le miroase. Sunt deja obisnuiti: au trait in miasme.
Prin urmare, la lupta, coane Leonido!!! Reactiunea va fugi infricosata. Cucereste vitejeste spitalul de nebuni!!!!