Printre multimea de gaunosenii, printre multimea de sintagme sau cuvinte goale de continut, verbul “a(-si) asuma” mi se pare cel mai spectaculos. Reuseste performanta sa nu insemne nimic. A lua ceva asupra sau pe seama sa, a se angaja sa indeplineasca ceva, a raspunde pentru lucrul, pesoana sau faptele asumate a devenit doar un spatiu gol intr-o fraza care vrea sa mimeze onoarea si profesionalismul.
De extrem de multe ori, de prea multe ori am auzit tot felul de politicieni neispraviti sau politicieni cu pretentii de soliditate, ca isi asuma. Cum? Ca nu am vazut nicio demisie pentru o idiotenie asumata. Nu am vazut niciun sepuku de onoare atunci cand lucrurile au iesit exact pe dos de cum fusesera asumate. Nu am vazut nici macar o firava parere de rau pentru faptul ca si-au asumat ceea ce era de neasumat. Verbul asta ar trebui scos din lexicul si constiinta unui popor atat timp cat nu va fi invatata onoarea si profesionalismul. In lipsa onoarei verbul este complet golit de esente, devine doar o onomatopee care are menirea sa inlocuiasca ragetul de prostie, ipocrizie, fatarnicie si abjectie. Votantului insa ii place.
Insusi actualul premier isi asuma PUBLIC in anul 2009 faptul ca a lucrat temeinic la noul Cod Penal si la noul Cod de Procedura Penala. Pentru ca acum sa spuna vitejeste ca vinovatul de gravele erori la care domnia sa pare sa fi lucrat vartos, este presedintele care le-a promulgat.
Fostul ministru Predoiu si-a asumat actualele grave erori ale CP si CPP, erori incriminate de catre CSM, ICCJ, DNA, organizatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, erori semnalate ministrului justitiei si premierului de mai bine de doua luni, laolalta cu propunerile acestui corp de profesionisti.
Intrebarea mea pentru cei doi ar fi urmatoare: isi asuma si eliberarea din puscarii a tuturor marilor corupti condamnati cu greu de catre instante? Isi asuma si scoterea de sub urmarire penala a celor cercetati pentru coruptie acum, a celor cercetati pentru marile furturi, a celor cercetati pentru crima organizata, a celor cercetati pentru trafic de droguri si carne vie, camata, viol, talharie? Pentru ca si numai 24 de ore daca acest CP si CPP intra in vigoare, absolut toti condamnatii pentru coruptie, condamnatii pe siguranta statului, marii boschetari condamnati pe baza unor dovezi obtinute prin interceptari telefonice, posibilii spioni, posibilii teroristi, SUNT ELIBERATI. Adica asta este reforma in justitie pe care voi v-o asumati? Va asumati imensa batjocura a adresa politistilor care si-au facut treaba in noapte, ploaie sau arsita? Va asumati munca in zadar a procurorilor? Va asumati riscurile la care s-au expus judecatorii? Va asumati public faptul ca va bateti joc de munca a o multime de profesionisti, de oameni, pana la urma?
Ca Ponta procedeaza in felul asta manipulativ abject mizand pe lipsa de memorie a concetatenilor sai, este de inteles. Nu face decat sa fie consecvent cu caracteru-i las, lipsit de barbatie, iresponsabil si ipocrit. Intr-un anume fel Ponta este si de data asta intr-o situatie limita: daca introduce o Ordonanta de Urgenta care sa corecteze erorile la care a lucrat si el, isi semneaza in felul asta si sentinta de linsaj din partea alor lui. Daca nu emite aceasta Ordonanta de Urgenta, pierde procente importante din preferintele electoratului. Eu cred ca va prefera sa piarda niste procente de simpatie mizand pe faptul ca ulterior ii va prosti el pe multi. Curat asumare. Nu este deloc de inteles insa, cel putin la prima vedere, nonsalanta cu care Catalin Predoiu apara erorile strecurate, din pozitia sa de fruntas al unui partid care a pretins ca isi dedica energiile edificarii unei justitii puternice care sa poata lupta impotriva coruptiei si criminalitatii in general. Spun “la prima vedere” pentru ca daca ma gandesc la cvasiabsenta PDL din viata politica a tarii si opozitia firava pe care o face din pozitia de principal partid de opozitie, pare ca PDL (sau cel putin exponentii sai cei mai importanti) merge din ce in ce mai vizibil pe mana lui Ponta. Este in stare PDL sa isi asume public lucrul asta? Nu spune absolut nimic nimanui faptul ca PDL este extrem de rar tinta atacurilor USL iar atunci cand sunt atacati, atacul este extrem de firav, de complezent, de patern?
In concluzie, haideti sa ne asumam cu totii orice. Actiuni, declaratii, iubire, ura, realizari marete… Oricum nu inseamna nimic si nu ne obliga la nimic.
-
Articole recente
Comentarii recente
- Alexandrina Costea la Ce rost mai are? (din ciclul „Solilocvii indecente”)
- Mirela Olaru la O scurta poveste reala cu o FEMEIE.
- Hosting la Statul LOR nu statul cetateanului
- sachelarescu calina la Intre libertatea cuvântului si subminarea intereselor unei tari
- Camelian Propinatiu la Darea in plata, darea in primire. Sau grija statului pentru banci
Arhive
- aprilie 2020
- iunie 2017
- mai 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- decembrie 2014
- noiembrie 2014
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- august 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
Categorii
Meta