Este mai mult decat descurajant faptul ca tara asta nu reuseste sa-si gaseasca suflul necesar unei coalizari in fata pericolului. Drept este ca nu trebuiesc duse lucrurile pana la paranoica obsesie a drobului de sare. Revin si revin si revin insa asupra pericolului dezechilibrului distributiei parlamentare in favoarea unui partid sau altul. Cu atat mai mult cu cat noua lege electorala, aflata acum in analiza de constitutionalitate la Curtea Constitutionala, favorizeaza extrem de tare acest lucru prin faptul ca primul clasat ia totul fara sa se mai tina cont de procentajul celor care au votat si in favoarea unui contracandidat, reprezentarea vointei electorului fiind complet eludata. Suntem noi pregatiti pentru asa ceva? Avem noi ceilalti garantia ca ne vor fi reprezentate interesele in masura procentului in care am votat sau avem toate sansele sa fie reprezentate doar interesele celor care l-au votat pe cel care a iesit pe primul loc (lucrul asta, avand in vedere procentul mediu de prezentare la vot de 50% din totalul electorilor si faptul ca de fiecare data sunt cam 10 candidati pe un loc eligibil, deci o dispersie foarte mare a voturilor) fiind posibil chiar si in situatia in care cel care a iesit pe primul loc a fost votat de numai 15-20% din populatia cu drept de vot? Azi poate fi USL-ul iar maine poate fi cine stie ce partid de dezaxati care, pe un val de isterizare sociala, sa duca tara in extremism politic, religios sau financiar. Romania nu este Anglia sau Germania sau Franta, tari in care indiferent de partidul care este la putere, regula jocului sa fie respectata plecand chiar de la premiza ca „ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”, contienti fiind ca stabilitatea principiilor si functionalitatea unui sistem social democratic are ca principiu de baza chiar alternanta la putere, tari in care opozantii sunt respectati si cu totii impreuna lucreaza pentru binele tarii si nu numai pentru interesul de partid. Din pacate, de 22 de ani in tara asta nimeni nu vrea sa invete nimic. De fiecare data cand unii vin la putere, schimba absolut tot fara ca lucrul asta sa aibe vreo legatura cu performanta sau meritocratia ci numai cu apartenenta de partid si cu satisfacerea cerintelor propriilor clientele politice. A facut-o PSD-ul, a facut-o PNL-ul, a facut-o PDL-ul si acum o face din nou USL-ul chiar daca nu este mult timp de cand condamnau, pe buna dreptate, cu manie proletara numirile pe criterii politice in deconcentrate, in administratie, in inspectorate etc etc etc. . Au oamenii astia memoria atat de scurta? Tind sa cred ca sunt doar convinsi ca noi ceilalti avem memoria foarte scurta iar aroganta lor le da dreptul sa ii doara in basca. Semnele unor derapaje ni le da deja la greu USL-ul. Si nu are nici doua luni de guvernare fara opozitie… Aproape cat a stat la guvernare MRU. Ultima nazbatie este trecerea Institutului Cultural Roman din subordinea Presedintiei (lucrul asta fiind o cutuma inca de pe vremea presedintelui Iliescu) in subordinea Senatului si schimbarea sefului acestui institut eminamente cultural. Iar lucrul asta a fost facut prin Ordonanta de Urgenta. Isi mai aduce cineva aminte a cata ordonanta este? Isi mai aduce aminte cineva cum tunau si fulgerau impotriva ordonantelor si cum au facut greva parlamentara tocmai ca sa se renunte la ordonantele de urgenta? Cu alte cuvinte, avand in vedere faptul ca in Comisia de Cultura a Senatului se va hotara conducerea acestui institut, caracterul eminamente cultural al amintitului institut va fi de acum inainte politizat. Mai mult chiar, s-a hotarat ca acest institut sa nu mai fie preponderent promotorul culturii romanesti in lume, puntea de legatura a culturii romanesti cu alte culturi ci sa fie legatura dintre conducerea politica a tarii cu romanii din diaspora. Deci are ca rol tot promovarea unor interese politice. Oare USL-ul chiar nu gandeste decat pe lungimea unui ciclu electoral? Chiar nu se gandesc nici astia ca atunci cand nu vor mai fi la putere, cei care le vor lua locul vor face exact la fel? Pentru cate generatii mai trebuie sa sacrificam toata populatia in numele interesului de partid?
-
Articole recente
Comentarii recente
- Alexandrina Costea la Ce rost mai are? (din ciclul „Solilocvii indecente”)
- Mirela Olaru la O scurta poveste reala cu o FEMEIE.
- Hosting la Statul LOR nu statul cetateanului
- sachelarescu calina la Intre libertatea cuvântului si subminarea intereselor unei tari
- Camelian Propinatiu la Darea in plata, darea in primire. Sau grija statului pentru banci
Arhive
- aprilie 2020
- iunie 2017
- mai 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- decembrie 2014
- noiembrie 2014
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- august 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
Categorii
Meta