Lovitura de stat? Nooooo… vi se pare.

Orice lovitura de stat se caracterizeaza prin indepartarea de la putere a tuturor demnitarilor de pana atunci, abrogarea constitutiei in vigoare, preluarea controlului asupra principalelor institutii ale statului, preluarea controlului asupra mijloacelor de comunicare, actiuni de manipulare a opiniei publice, actiuni prin intermediul  carora sa fie distrasa atentia acesteia de la actiunile de preluare in forta a parghiilor de putere, marginaliazarea sau chiar anihilarea presei ostile, demonizarea, denigrarea sau chiar exterminarea potentialilor oponenti… Si ar mai fi cateva chestii. Seamana cu ceva ce spun eu?
Hai sa ne intelegem asupra catorva aspecte de legalitate si de reglementare a actiunii principalelor institutii ale unui stat de drept. Parlamentul unei tari, guvernul unei tari, presedintia unei tari, activitatea unei curti constitutionale actioneaza in virtutea reglementarilor constitutiei acelei tari. Cu alte cuvinte, tot ceea ce urmeaza ca reglementare legala este „tutelat” de prevederile constitutionale. Sau altfel spus, orice lege, orice actiune sau reglementare emisa de oricare dintre institutiile mentionate, se supune reglementarilor unei constitutii. Mai clar, un presedinte nu poate face un lucru caruia constitutia ii spune „nu”. Un parlament nu se poate pronunta, atunci cand legifereaza, atunci cand hotaraste, atunci cand emite chiar si numai o declaratie politica (in paranteza fie spus, o declaratrie politica a unui parlament nu produce efecte juridice, deci nu obliga pe nimeni la nimic) impotriva prevederilor unei constitutii. Un guvern nu poate actiona impotriva prevederilor unei constitutii. O lege daca are prevederi care contravin unei constitutii, este declarata nula. Si ca sa sintetizez, intr-un stat care are pretentia ca este stat de drept, are in varful piramidei organizarii sale la nivel institutional si la nivelul normelor care reglementeaza activitatea componentelor statului, CONSTITUTIA. Evident ca in cadrul acestei organizari trebuie sa existe un element, ca un soi de sfat al batranilor, care are menirea sa hotarasca daca cineva sau ceva este impotriva constitutiei. In momentul in care un copil tembel ii trimite pe cei din sfatul batranilor la joaca cu cercul, practic nu mai are cine sa se pronunte daca porcul ragaie conform normelor, daca vaca este mulsa normal sau ca si cand ar avea zece tzatze, sau daca nevasta strajerului sef face bine ca se pune capra luand in felul asta rolul distinsului animal. Si cum lipsa sfatului batranilor este justificata prin faptul ca erau atat de batrani incat au dat in mintea copiilor, degeaba seful tribului (orb, ciung si cu ambele picioare amputate in urma unui acccient rutier pe cand se dadea si asta cu cercul pe mijlocul autostrazii ce trece prin inima satului) ameninta cu tunete si seceta si invazia lacustelor… animalele satului au pus deja mana pe hambare si sulitele din  cladirea (facuta si asta din  papura legata cu gainatz de curca bleaga) arsenalului. Pe trambitzasul satului l-au inchis in bodega de la marginea satului. Pe intelectualul satului au apucat deja sa il declare nebun irecuperabil. Si asta doar pentru ca la un moment dat sfatul batranilor a fost trimis la plimbare. Restul a fost floare la ureche.