Nu este important pacatul savarsit, de incriminat este cel care ma demasca. Sau cu alte cuvinte, LEGALITATEA USL-ista

Condamnarea domnului Nastase imi este complet indiferenta. Nu ma bucur, nu ma intristez. Din punctul meu de vedere este o nedreptate legala, in sensul ca pentru speta in cauza pedeapsa mi se pare putintel cam mare daca este sa comparam cauza cu alte pedepse pentru cazuri de omor sau alte tipuri de cauze, sau daca este sa ma gandesc la felul in care a fost absolvit de pedeapsa fiul doamnei senator Placita (de ce nu si-o fi schimbat numele in Pleasca?), un mucos a carui fapta chiar ca trebuia sanctionata exemplar la vremea aceea, dar pana la urma este vorba despre lege si respectarea ei. Ca legile de multe ori sunt complet strambe, asta este alta poveste si este o realitate la care ar cam trebui sa ne gandim cu totii. In toata intamplarea asta imi doresc doar ca instanta care a pronuntat sentinta sa fi judecat fara niciun fel de ingerinta. Spun lucrul asta pentru ca eu la nivelul meu cunosc cateva sentinte care sunt aberant de abuzive si parca sunt date cu dosul nu cu articole de lege. Stiu cateva cazuri in care judecatorul nici macar nu s-a obosit sa citeasca dosarul sau sa asculte avocatul uneia din parti. Imi place insa sa cred, sa sper ca lucrul asta nu este o regula si ca inca mai sunt magistrati care cred in menirea lor ca slujitori ai legii. Deficientele si anomaliile din justitia romaneasca  le raportez la toate guvernarile de pana acum. Si sunt sigur ca vor continua si de acum inainte. Pe de alta parte, in momentul asta sunt doar trei segmente institutionalizate care mai pot salva tara asta, pur si simplu facandu-si treaba in limitele legii si deontologiei profesionale: justitia, presa, independenta politica a armatei si a serviciilor secrete.
Nici macar nu ma obosesc sa comentez in vreun fel comentariile isteric aberante ale colegilor de partid ai domnului Nastase. Astia nu sunt in stare sa accepte actul de justitie decat daca le este favorabil. Nimic nou. Din toate amenintarile lor referitor la ce va urma, sper cu toata fiinta mea doar un lucru: sa ajunga sa se demaste unii pe ceilalti pana la capat. Sa se omoare (vorbesc la modul figurat, evident) intre ei pana se limpezesc Dumnezeului toate in tara asta. Chiar daca devoalarea reciproca ar duce la o destabilizare nu numai politica ci si la nivelul intregii societati, chiar imi doresc ca tara asta sa treaca prin purgatoriul demascarilor reciproce. Poate in felul asta PSD-istii onesti, PNL-istii onesti, PDL-istii onesti, UDMR-istii onesti si tot ceea ce inca este curat si pus pe treaba in oricare dintre partide, sa poata sa si faca ceva in tara asta nu numai sa fie nevoiti sa isi muleze actiunea pe ceea ce li se impune de la nivelul corifeilor corupti, avari, lipsiti de dorinta de a face ceva pentru semenii lor daca tot au fost alesi.
Ceea ce insa vreau sa remarc este faptul ca pana la ora cand scriu,  niciun PDL-ist vizibil nu a avut proasta inspiratie de isi manifeste in mod indecent bucuria. Ba am vazut doar atitudini rezervate si decente. Si daca tot sunt la capitolul constatari, nu pot sa nu constat ca in ultimii 22 de ani este singurul partid care atunci cand a pierdut alegerile nu s-a dat in spectacol lamentandu-se penibil si dand vina pe fraude. Sa recunaostem ca asta chiar este o premiera si notabila si laudabila. De cealalta parte, USL-ul parca se incapataneaza sa ne arate in fiecare zi ca il doare fix in pix de legalitate, moralitate si decenta. Digur iarasi o sa fiu acuzat de partizanat si vreunul dintre orbii mei prieteni o sa spuna ca il pup in dos pe domnul Basescu, ca si cand nu ar sti ca nu am fost niciodata dispus sa sarut decat corpuri de femei. Sic… Este insa o realitate pe care niciun om decent nu  poate sa nu o remarce. Si astazi domnul Ponta a numit un ministru care are pe rol un proces de conflict de interese. Este vorba despre distinsa doamna Andronescu (de data asta chiar am spus-o fara causticitate). Sa fim intelesi!!! Personal chiar o stimez pe doamna Andronescu. Intotdeauna decenta in exprimare, intotdeauna incercand sa argumenteze si nu sa isi puna fustele in cap. Problema nu este aici. Problema este felul in care domnul Ponta ne arata zi de zi ca il doare in basca de lege si ne sfideaza cu aceste numiri, cu actiunile domniei sale zi de zi. Pe de alta parte, isterizarea visceralilor sustinatori ai domnului Ponta nu pot sa accepte ca si ei sunt oameni si ca trebuie sa se supuna exact acelorasi reguli carora li se supun toti oamenii. Ma intreb un lucru: daca tot sustin ca este o masinatie marsava, de ce nu da domnul Ponta in judecata publicatia Nature pentru calomnie? Manipularea pe care o incearca (ma refer la faptul ca incrimineaza potentiala sursa a demascarii si nu moralitatea, de fapt lipsa de moralitate, a actului de plagiere)  facand pe dracu in patru sa abata atentia publicului (atentie!!! deliberat si stiind ce fac distinsii papagali), sa insterizeze  opinia publica (mizand pe resentimentele populatiei impotriva presedintelui Basescu), mi se pare o lipsa de decenta, o lipsa de barbatie, o lipsa de moralitate, o lipsa de responsabilitate nu numai aberanta dar si condamnabila. Imbecilii astia chiar vor sa ne arunce unii impotriva celorlalti doar pentru ca ei sa isi faca de cap, sa zburde dupa bunul plac printre legi? La fel a facut si domnul Antonescu atunci cand il plangea la greu pe demisionarul ministru al culturii. Ma idiotule, pai daca legea zice ca nu are voie sa fie in conflict de interese, daca legea zice ca nu are voie a fie ministru in atare situatie, ce mama dracului te mai apuci ma sa deschizi gura ca un cretin? Bai limbricule, si tu mai si vrei sa fii presedintele Romaniei, garantul legalitatii tarii asteia? Esti idiot, mon cher.