Zapada colorata

Ca reuseste inconstienta politica locala (in special) si cea etalata apocaliptic, pe diverse posturi de televiziune, sa coloreze zapada fie in portocaliu, fie in rosu, fie in galben cu albastru, nu mai este un lucru care sa surprinda pe nineni. In definitiv si la chestia aia careia i-am zis REVOLUTIE ni se tot intoxicau mintile cu sute de mii de morti asa ca nu ma suprinde ca imaginatia bolnavicioasa a unor moderatori, comentatori sau chipuri anoste de politicieni obscuri metamorfozate in grimase de arhangheli razbunatori de prezenta camerei de luat vederi din fata, au afirmat (pe care surse?) ca sunt o suta de mii de sinistrati. Chiar daca starneste zambete, in nebunia si egocentrismul lui de actor de tragicomedie, este mai de admirat domnul Becali care s-a angajat sa „nu ramane nicio oaie nedezapezita in Vrancea”. Si a purces la drum. Macar omul asta a dat dovada de initiativa. Indiferent de motivele care l-au manat in „lupta”. Pana la urma nici macar prefectii si primarii si presedintii consiliilor judetene care nu reusesc sa se puna de acord asupra culorii nametilor (ca sa nu mai vorbim de cine si in favoarea cui sa cheltuiasca banii alocati suplimentar) si asupra culorii uniformelor jandarmilor si soldatilor care intervin, nu ar trebui sa ne mai surprinda. Eu unul insa nu reusesc sa nu ma minunez continuu de incapacitatea oamenilor care parca au facut din indiferenta un fel de alter natura. Nu, nu! Nu resemnare ci indiferenta nesimtita. Mai paguboasa chiar si decat intoleranta si decat nevoia  de a se lasa  manipulati si decat voluptatea de a lasa in permanenta pe altcineva sa gandeasca in locul lor. Cum sa stai sa astepti primavara sa iti topeasca zapada sau sa ajunga mai repede jandarmii sau soldatii sa iti faca poteca? Si nu ma refer aici la batrani sau la cei napastuiti de soarta carora tot felul de neispraviti le cer bani, culmea, ca sa ii AJUTE. Crestineste nenica. Dumnezeule, chiar ai ramas si TU inzapezit pe undeva?