Ma prinde adesea din urma
Cate o veche iubire…
Probabil am stat mult prea mult
Cu gandul in nemurire.
Imi ploua petale iar, norul,
Peste privirea-mi petala
Si nu-si mai gaseste fiorul,
Zambetul nemarginire.
Coboara iar gandul inchis in scoicile-albastre,
Privirea-ti gemanda…
Mai lasa cuvantul ce ma inunda
Sa impresoare bratele-ti planse, pierdute in astre.
Nisipul, fecioara curganda, fecunde virgine,
Cerul fierbinte ce curge in ape,
Surasul ce inca nu vine,
Asteptand asteptarea, saruturi saline,
Fugile-ti dintre suspine,
Delir vagabond, prea lungile-agape…
Tot mai adanc in mine sa sape.