Scrisoare inchisa catre PSD

Draga PSD, 

Afla te rog despre mine ca fac eforturi supraomenesti sa rezist. Ceea ce, se pare, ti se intampla si tie. Nu este zi de la Dumnezeu sa nu iti multumesc ca existi pentru ca numai in felul asta pot sa compar cele mai rele zile din viata mea cu fiecare zi in care te incapatanezi sa il tii pe Ponta in fruntea ta si in fruntea tarii. Si ce frumoase mi se par acele zile rele. Fiecare zi petrecuta alaturi de chinezul tau conducator nu face decat sa imi aminteasca de tineretea mea. Drept este ca atunci injuram ceva mai in soapta dar aveam puterea sa sper ca maine ar putea sa fie mai bine. Azi nu. Ba dimpotriva, am certitudinea ca atat timp cat ai sa te incapatanezi sa ni-l scoti in fata pe copilul tau bolnav de bubat bombat, totul va fi din ce in ce mai rau. Eu unul cred ca si tu vezi asta dar nu il poti abandona ca pe ultima broasca raioasa si traiesti cu speranta ca ar putea totusi sa apara cineva care sa il pupe si sa il transforme intr-o frumusete de om. Ai grija ca daca este adevarat ca speranta moare ultima, s-ar putea sa mori inaintea ei.
Stiu sigur ca uneori ti se intampla si tie sa te intrebi cum de nu am reusit si eu, dupa aproape 25 de ani de tras din greu intr-o afacere mica (productie), sa am si eu sapte case asa cum a reusit primul om al tau din salariul de bugetar. Imi necunosc incompetenta si nevolnicia atunci cand este vorba despre furt, inselaciune si coruptie. Da, stiu ca nu trebuia sa aleg drumul asta si sa platesc la stat si la banci echivalentul multor milioane de euro in astia 25 de ani. Cumva nu a fost alegerea mea. Am ramas somer si nu am suportat sa stau cu mana intinsa la nimeni. Ar fi trebuit sa ma fac si eu functionar la stat si sa traiesc ceva mai bine si mai fara griji. Ba sa am si cateva milioane de euro in conturi si proprietati, ca orice bugetar care se respecta. Nu vorbesc aici despre aia care nu se respecta si traiesc cu salarii de mizerie tocmai ca sa ai tu suficient de multi bani sa le dai clientilor tai. Sau poate ar fi trebuit sa intru in politica si sa am in felul asta suficient de multi bani incat sa imi pot trimite copiii la studii in strainatate, sa imi fac concediile in locuri exotice pe banii platiti de alti fraieri fara sa mai fie nevoie sa imi tataie curul pentru salariile angajatilor la firma mea, sau fara sa mai stau sa negociez cu controalele tale suma de plata (stabilita de cum intrau pe usa, inainte de a incepe sa controleze ceva, ca un soi de mercurial divin al bunastarii slujitorilor tai), sau fara sa imi mai ude ploaia chilotii stand sa descarc TIR-uri de bumbac ca sa fac vata ce ajungea in spitale numai prin firme agreate de ai tai, la pret macar triplu fata de pretul cu care le vindeam eu lor. Nastase stie despre ce vorbesc.
Dar sa revenim la scrisoare ca ne-am luat cu vorba. Intreaba-ma si pe mine ce mai fac, ca ce faci tu, vad zi de zi. Si stiu ca nu faci bine. Nu pentru mine si cei ca mine. Altfel vad ca o duci bine si te ingrasi in fiecare zi cate putin.
Gura lumii zice despre tine ca te-ai cam saturat si tu de Ponta si de minciunile lui zilnice, ca de mere padurete. Hai ca ma opresc aici. O sa iti mai scriu. Hai pa. Merci.