Intre dreptul la optiune si totalitarism

 
Acum cateva zile când am fost asaltat (inclusiv in privat) de agresivitatea grobiana a unui grup de postaci PSD cu nume de femei dar care sunt de fapt niste baietei cretini, inculti, imbecili si prost crescuti care m-au balacarit, m-au insultat, m-au amenintat si au incercat sa ma si santajeze (posibil ca printre ei sa fi fost si lucratori din servicii cu carnet de partid sau macar niste spargatori de conturi ca prea aruncau aluziv amanunte nepublice dar cum, probabil, stiu si ei ca asa ceva este ilegal, s-au ferit sa arate ca ar fi facut-o) si cum nu prea sunt dus la biserica iar cu pluta nici atat, am fost pus in situatia sa reactionez si tare au fost deranjati ca i-am injurat. Hilar, nu? Voi chiar credeti ca ma puteti impresiona cu santajul, amenintarile si toate prostiile astea? Voi chiar sunteti atat de prosti incat sa credeti ca eu nu stiu ca sunt o existenta fara miza? Imbecililor! Ba au fost foarte deranjati inclusiv de faptul ca am uzat de dreptul meu de a-i blocat. Nici cu asta nu reuseau sa fie de acord. :)))))
Nu asta este esenta. Pana la urma eu unul pot intelege si retardul lor de existente involuate fatate in hazna. Le accept inclusiv atasamentul lor platit sau benevol fata de cauza unuia sau altuia. Asta chiar mi se pare firesc. Ce mi se pare complet nefiresc este faptul ca in momentul in care le raspunzi la jigniri, amenintari, intimidare si santaj (probabil niciodata nu se asteapta sa le raspunzi), s-au simtit nedreptatiti, sideratii, revoltati. Pe bune?
Un alt lucru care m-a surprins a fost faptul ca sobolanii astia nu se gândesc niciodata ca si daca isi ascund lasitatea si prostia agresiva in spatele unei identitati false, identitatea lor este foarte lesne de aflat. Atat prin mijloace informatice (orice cont poate fi spart si orice informatie se poate afla) cat si direct de la angajatorul lor sau de la sustinatorul lor: intotdeauna un asemenea tip de angajator are un pret pentru care este dispus sa o vanda si pe ma-sa si pe tac-su.
Un al treilea lucru care nu m-a mai surprins dar pe care vreu sa il scot in evidenta atinge insa alt palier: acela al refuzului pluralismului de opinii si optiuni. Unul dintre „reprosurile” lor a fost acela ca „ma iau” de toata Craiova. Ma rinocerilor, conform sondajelor voi sustinatorii PSD sunteti pe la 30-40%. Parerea mea este ca bazinul electotal al PSD nu depaseste 20-25%. Iar bazinul electoral nu inseamna si elector visceralizat asa cum sunt viermisorii intestinali care m-au abordat pe mine. Repet: mie unul mi se pare cat se poate de firesc sa existe sustinatori, aderenti sau votanti ai oricarui partid sau candidat. Este unul dintre principiile de baza ale democratiei: pluralismul. Iar eu unul chiar nu am de gand sa le contest dreptul de a alege pe cineva anume sau de a-si exprima DECENT optiunea. Dar de aici si pana la a considera ca numai un anumit elector exista, ca numai un anumit candidat are dreptul sa existe, ca ei sunt intregul nesocotind existentele celorlalti, este o distanta imensa. Voi chiar nu va ganditi ca la un moment dat alti imbecili asemenea voua ar putea sa ajunga sa va conteste voua dreptul la optiune si existenta? Dupa cum va manifestati mai aveti doar un pas mic pana la atentatul politic. Abordarea voastra este exact expresia totalitarismului intolerant. Imi place sa cred ca rinocerii despre care vorbesc sunt doar niste exceptii, niste greseli ale naturii si nu intreaga masa de votanti PSD. Ar fi tragic sa nu fie asa. Am ajunge sa ne dam in capete. Pentru ca asemenea specimene ratate nu fac decat sa propovaduiasca ura intoleranta.