Suntem un popor complet impur. Si nu ma refer la amestecatura de daci, romani, vizigoti, ostrogoti, cumani, huni, tatari, tigani, unguri, nemti, polonezi, italieni, macedoneni, turci, armeni, lipoveni, evrei si cate natii or mai fi si care s-au tot amestecat prin violuri, intelegeri matrimoniale sau iubiri interzise, hulite si dezavuate de catre diversele etnii. Ma refer insa la coglomeratul moral nascut in urma amestecarii, mixturarii calaului cu condamnatul, ucigasului cu victima, hotului cu pagubitul, mincinosului cu inselatul, haiducului cu pradatul, violatorului cu femeia violata, turnatorului cu turnatul, delatorului cu subiectul delatiunii sale, valorii cu nonvaloarea, sacrului cu profanul, omenescului cu animalitatea din om, firescului cu nefirescul. Acest amalgam a dus nu la uniformizare ci, de cele mai multe ori, la amorfizarea societatii pana la stadiul de structura lipsita de verticalitate, lipsita de osatura, fara destin national bine conturat. Firescul unei vieti sociale ancorate cat de cat in standardele existente face ca din timp in timp aceasta structura gelatinoasa sa trebuiasca sa nasca indivizi care sa o reprezinte. Or in cazul in care mixtura asta are o consistenta greu de estimat si valorizat, numai hazardul poate sa contribuie la ridicarea unor specimene cu adevarat valoroase. Dupa cum arata insa natia asta, dupa ceea ce lasa sa i se intample de secole, pare sa fie mai degraba vorba despre un fatidic inexorabil, despre un blestem pe care ne incapatanam sa il alimentam prin proprie vointa ca pe un monstru ce are nevoie periodic de sange si cruzime ca sa poata dainui si sa ne subjuge moralitatea si credinta si sa ne impinga in noroiul national ca intr-o imensa cocina din care cei valorosi nu mai au cum sa iasa pentru ca dumenzeirea din ceilalti a fost tarata in excrementele unei mediocritati majoritare absolute. Ne-am omorat calaii in ziua de Craciun, ne-am lasat asmutiti unii impotriva celorlalti doar pentru ca delatorii si turnatorii si tortionarii sa-si satisfaca nevoia de parvenire opulent ucigasa. Ne-am terfelit valorile doar pentru ca jigodiile sa poata intra mai temeinic in sufletele deformate si in burtile infometate. Ne-am lasat nevoia ancestrala de abjectie sa ne obtureze complet instinctele de conservare. Am lasat sa ni se urce pe umeri tot felul de naparci grosolane a caror minciuna ne indoliaza lacrimile ce nu mai pot sa razbata din cauza nevoii noastre visceralizate de facil, abjectie, lacomie, egalitarism vulgar, parvenitism arogant si marlanie endemizata. Pana cand?
-
Articole recente
Comentarii recente
- Alexandrina Costea la Ce rost mai are? (din ciclul „Solilocvii indecente”)
- Mirela Olaru la O scurta poveste reala cu o FEMEIE.
- Hosting la Statul LOR nu statul cetateanului
- sachelarescu calina la Intre libertatea cuvântului si subminarea intereselor unei tari
- Camelian Propinatiu la Darea in plata, darea in primire. Sau grija statului pentru banci
Arhive
- aprilie 2020
- iunie 2017
- mai 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- decembrie 2014
- noiembrie 2014
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- august 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
Categorii
Meta