Arhive categorii: Poezie

Atat de mult am strigat Incat am ramas fara glas. Atat de mult am scrutat fiecare om Incat am ramas fara vedere. Atat de mult am sperat Incat sufletul mi s-a imbolnavit de dor. Atat de tare am crezut Incat … Continuă să citești →

Mi-au trecut anotimpuri si ani, Mi-au trecut ploi, arsite, ninsori, Mi-au trecut fructe, petale si flori… Tu insa nu mi-ai trecut. Si-atunci am impietrit in reci asteptari. Iar timpul a inghetat in taceri. Si sufletul odata cu el: nevazut si … Continuă să citești →

Este posibil sa nu te mai gasesc niciodata. Este posibil chiar sa nici nu fi fost vreodata. Sigur este numai strigatul mult prea dens De prea multa vreme fara ecou si intens. Sigura este doar starea de gol si de … Continuă să citești →

Cum sa omori un suflet sau un dor? Daca este sufletul tau pereche? Mai bine deschizi cerurile si vezi unde zboara. As vrea sa zbor sus de tot, Sa ma intind sa fac plaja pe-un nor Iar de pe norul … Continuă să citești →

Nu, mana-mi intinsa Nu cerseste arginti sau mancare. Mana-mi intinsa… O neintreaga imbratisare. Mana-mi intinsa… Daruieste umil nestemate. Mana-mi intinsa… Alunga-i singuratati blestemate! Mana-mi intinsa, taceri nepereche, Nu cere favoruri sau mile batjocuri Nici umilite clipele jocuri. Mana-mi intinsa… ratacita … Continuă să citești →

Nu stiu daca esti frumoasa sau nu. La asta se pricep mai bine ceilalti. Stiu doar ca mie imi esti singura femeie frumoasa. Haide sa ne-ntalnim intr-o doara, Sau poate-ntr-o seara, Sa ne privim uitand anii goi, Sa ne aducem … Continuă să citești →

Nu imi lua, Doamne, nevoia de iubire Ce si-a facut cuibar demult in mine. Sunt oameni si-mi gresesc mereu. Nici eu nu-s zeu. Si chiar de ma urasc sau ma doboara, Sau chiar si-atunci cand ma fac de ocara, Nu-mi … Continuă să citești →

Se stinge-n taceri Cuvantul din urma, Incet, nestiut,  Privirea se curma. Autodafeuri, crize nebune Plecate spasit departe departe… Noaptea de ceruri desparte In nesfarsitele dune. Arsite reci se termina-n ganduri Golite de praf si de glod Si salta departe in … Continuă să citești →

Orele… Orele erau intotdeauna prea lungi Atunci cand in departari, Acele fantome hade, prelungi Inca vuiau rechemari. Noptile… Noptile ca niste fructe prea coapte Ne desparteau de ziua ce va sa vina, Ne ingropau in potoape de soapte Spuse in … Continuă să citești →

Alerg intre ziduri opace. De sus imi zambeste calaul Pandind respirarea-mi ce-abia se trage. Mai repede-ar vrea sa ma sfarme vorace. Alerg si respir sacadat Sperand sa gasesc o lumina Iar aripa gheara ce-mi rupe din suflet Orbeste tanjirea-mi divina. … Continuă să citești →