Glasuri pierdute

Tot pleaca oamenii din nicaieri

Si-ajung cu furie-n niciunde

Descatusandu-si suflete imunde.

Parelnice eternitati,

Ce mor de fiecare data,

Zglobiile enormitati

Nascute intr-un etern ieri,

Imi tot preumbla gandul in… a fost odata…

Grupuscule orgolioase,

Gramezi de oase peste oase,

Isi plang, isi rad, isi deapana insingurarea

Si-si striga vanitati razboinic nefecunde

Traind pustii,

In batalii,

Vremelnicia fara de sfarsit… infatuarea.

Plecati din nicaieri, ajunsi intotdeauna in niciunde.