O ultima noapte

Ti-am ingaduit o ultima noapte alba
Trecuta in fum de tigara si strigat
Iar zorile m-au prins spunandu-ti adio
In loc bine-ai venit inca o zi.
Am ars noaptea intreaga
Laolalta vise si imagini fecunde
Sfarsite pentru ultima oara-n niciunde.
Inca o noapte ti-am daruit
Credintele-n neguri s-au naruit
Iar zorile sparte,
Aceleasi ingalbenite file de carte
Din care nu vor mai zbura niciodata
Soapte avare,
Mangaierile ce gem nestiute,
Saruturi imperecheate,
Silabe mult deocheate,
Gemete moarte,
S-au inchis.
O ultima noapte ca un cantec amar
In care minciuna nu a mai avut loc.
Iar zorii, pentru a cata oara?
Au devenit cenusii.

Acest articol a fost publicat în Poezie. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *