Gandind Paralel by Catalin Banica

Suntem cativa dintre noi care acordam o atentie nemeritat de mare politicului din tara asta. Iar lucrul asta se intampla datorita faptului ca suntem constienti ca politicul are un rol nedrept de mare in vietile romanilor. In tara asta totul este politic. Si este anormal. De prea multe ori politicul arata nulitati carora limba romana le este o mare necunoscuta. De prea multe ori politicul este expresia absoluta a meschinariei si ipocriziei nesimtite. De prea multe ori politicul este aroganta care ascunde in spetele ei o marlanie imensa devenita regula, o goliciune intelectuala fara seaman, un cinism fara scrupule inimaginabil, un parvenitism complet lipsit de stil, un prost gust de dimensiuni kafkiene, o avaritie insatiabila, toate etalate cu o nonsalanta si o naturalete care ar face sa paleasca toti crinii din lume. Inclusiv culorile existente de cand lumea au fost monopolizate de politic. Zapada sau ploaia, soarele sau apele iesite din matca au intotdeauna culoare politica. Aproape ca iti este rusine sa porti o rochie galbena, sau un sacou portocaliu, sau esarfa rosie, sau o bluza  verde cu alb ca sa nu cumva sa fii confundat cu un sustinator de partid. Simbolurile au fost monopolizate de partide, steagul national este revendicat de fiecare dintre ele, credinta devine stindard partinic, patriotismul are culoarea scaunelor parlamentare, patriotismul este doar slogan de partid si monopolul verbal al fiecarui partid in parte, poporul este numai partidul care rage mai tare. Si toate astea se intampla in numele meu, al tau, al  ei si al lui, fara ca pe noi sa ne intrebe cineva atunci cand vorbesc in numele meu, al tau, al ei si al lui. Si cum binele natiunii este trait prin reprezentantii sai (reprezentanti pe care, ATENTIE!!!, noi ii trimitem acolo prin votul nostru), este cat se poate de firesc ca toti ceilalti sa inghita rahatul care curge valuri, valuri din din vorbele lor ca niste sfinctere anale. Sa le dea Dumnezeu ceea ce ei le fac celor in numele carora vorbesc. Ca de actionat, majoritatea dintre ei nu stiu sa o faca decat la dimensiunea interesului propriu sau de partid. In numele meu, al tau, al ei si al lui…
Intrebati-va doar… PANA CAND?

Ca principiu nu ai voie sa repari o inechitate cu o alta inechitate. Iar cand se intampla asa, este imposibil sa nu te intrebi ce ascunde de fapt lucrul asta. Ca guvernul actual a promis ca va da inapoi pensionarilor sumele oprite abuziv, este in regula. In neregula mi se pare ca lucrul asta se va produce in opt transe si, in special, complet abuziv mi se pare faptul ca banii vor fi dati inapoi fara ca cineva sa fie pedepsit si fara ca statul sa plateasca macar dobanda aferenta acestor bani. Ca esenta, statul s-a inprumutat la niste cetateni, fara dobanda. Ce se intampla daca eu contribuabil nu platesc la timp niste dari? Dupa numai doua zile de la data scadenta statul demareaza executarea silita. Ca sa nu mai vorbim de penalitatile inrobitoare. Acei oameni pe cine sa execute silit? Atunci cand statul se imprumuta la banci, plateste nenica statul dobanda la greu, dupa care domnul stat favorizeaza tot bancile si nu cetateanul pe care il agreseaza si il umileste in fiecare zi. Genul de reparatie despre care vorbeam la inceput se refera la faptul ca onor guvernul Romaniei a hotarat sa ii amnistieze fiscal pe cativa romani (numai vreo 300 000 se pare), bugetari ai statului, care au primit niste sume de bani necuveniti, bani pe care ar fi trebuit sa ii dea inapoi. Sa fim intelesi!!! Nu ma refer la faptul ca  amnistia respectiva ajuta cat de cat niste oameni si asa destul de prost platiti sa nu devina si mai saraci. Nu ma refer nici la faptul ca sigur unii dintre ei nu sunt chiar saraci. Ma refer strict la faptul ca daca tot faci asa ceva, fa-o la nivelul intregii societati. Evident ca domnul Guvern ar spune ca nu are cum sa produca masuri reparatorii la nivelul intregii societati. Nu ma intereseaza pe mine asta. Pe mine ma intereseaza de ce nu suntem toti egali in fata legii, de ce nu suntem cu totii favoritii statului in aceeasi masura? Cu ce sunt eu, mic intreprinzator care am dus greul acestor ani si am platit infinit mai mutl decat orice bugetar, mai prejos decat un functionar dintr-o primarie sau o prefectura?  Nu cumva in acest fel actualul guvern nu face altceva decat sa isi mai cumpere niste voturi pe banii mei si ai tai si ai oricui altcuiva si cu totii  va trebui sa punem la loc acesti bani? Si de ce eu si tu si oricine altcineva sa nu beneficiem in cazul asta de bunavointa onoratului stat? Cu ce suntem noi mai de categoria a doua pentru ca statul sa nu ne faca si noua asemenea favoruri? Ce dracu le da voie sa ne invrajbeasca unii impotriva altora in felul asta atat de marlanesc?

Cu nu prea mult timp in urma am citit un articol care parea mai degraba SF. Articolul cu pricina incepea cam asa: „Compania Planetary Resources Inc, creată, printre alţii, de acţionarii Google Larry Page şi Eric Schmidt şi de regizorul şi exploratorul James Cameron intenţionează să pună bazele mineritului pe asteroizi, primele detalii despre afacerea care ar urma să aducă profituri de triliarde de dolari, fiind furnizate astăzi.”  Ca sa ne fie clar: PROFITURI de triliarde de dolari (poate cineva sa numere?). Profitul fiind acea parte din pretul de vanzare din care s-au scazut toate cheltuielile. Toate bune si frumoase pana aici. Citind articolul cu pricina, gandul imi zbura deja catre o lume mai buna si mai bogata, catre admirabila cutezanta a mintii omenesti pusa in slujba omenirii. Numai ca in final scria: „E un plan pe termen lung, va dura decenii. Dar nu o facem din caritate, vrem să facem bani încă de la început”, a spus Anderson.” Anderson asta fiind antreprenorul sau unul dintre antreprenori. Ma intreb cam care ar fi cifra care indica partea de investitie. Bine… fie… Ma intreb si de unde toti acesti bani la o companie privata. Probabil de macar cateva zeci de ori PIB-ul Romaniei. Fie ea chiar si din America. La inceputul crizei, atunci cand mai toata lumea (nu numai din tara asta) se plangea de disparitia lichiditatilor din piata, m-am intrebat cum de este posibil asa ceva cand masa monetara, la nivel mondial, este relativ constanta. Concluzia fireasca (nu neaparat si foarte pertinenta) era ca buna parte din masa monetara migrase undeva. In care buzunare? Am suspectat atunci marea finanta mondiala: banci, fonduri de investitii, marii bogatasi ai lumii. Ca si cum lor le-ar fi pasat ca ii suspectez eu de actiune concertata, de haiducia asta mondiala prin care se lua de la saraci ca sa se dea la ai mai bogati. Dupa ce i-am bruftuluit io temeinic pentru nemernicia lor (evident ei nu au stiut nimic nici de chestia asta), am aflat ca bogatii au devenit si mai bogati atunci cand (dupa fo trei ani) s-au mai potolit lucrurile. Cum insa, se pare, cei cativa nu au strans suficient iar guvernele au luat masuri tot in directia protejarii intereselor celor foarte bogati (vezi sustinerea bancilor, vezi afacerile cu statul, vezi tendinta de reimpartire a sferelor de influenta economica) in loc sa ia toti masuri de intarire a clasei de mijloc, sta sa se nasca, dupa nu foarte mari dureri (ca doar este foarte pregatit terenul), este pe teava inca o criza. De data asta ceva mai extinsa. Parca vad ca le trag chinezilor o criza de supraproductie. Parca vad ca se pregateste si o lovitura data consumului de produse petroliere. In fine… gasesc ei ceva pentru ca, nu-i asa, trebuiesc abordati asteroizii, steroizii, hemoroizii. Iar pentru astea trebuiesc si mai multi bani. Este in firea lucrurilor ca omul sa vrea mai mult. Numai ca omul generic este produsul, cumulul a ceea ce este fiecare existenta in parte. Din pacate, prea multi dintre noi uitam lucrul asta si in acest fel dorinta de mai bine a fiecaruia dintre noi se transforma in blestemul omenirii. Si, posibil, in motorul care o va duce temeinic catre distruge la un moment dat, autodistrugerea putand sa devina singurul punct cardinal, singurul azimut posibil.
La nivel mult mai mic, tiparul asta se repeta si in tara asta. Ca sa fim intelesi: bogatii din tara asta, cu extrem de putine exceptii, sunt doar niste facaturi fara anvergura in compratie cu marii bogatasi ai lumii. Numai ca la nivel de intreaga Europa, lucrurile au cam inceput sa se miste. Oamenii incep sa isi refuze saracia. Evident ca atat timp cat nemultumirea nu este sistematizata intr-o propunere concreta de alt fel de societate (iar pentru asta trebuie mult timp), nemultumirile sunt puternic speculate de politic. In felul asta pot fi explicate schimbarile de guverne care au loc in momentul asta la nivelul intregii Europe. La fel de evident este ca niciun guvern (fie el socialist, fie el liberal, crestin democrat sau oricum altfel se intituleaza) pe langa faptul ca nu are niciun interes sa lucreze impotriva marii finante, are tot interesul sa pastreze o stare de fapt extrem de favorabila felului actual in care se face politica: doar interesul de grup si nu interesul societatii in ansamblu. Asa ca nu este deloc de mirare ca indiferent de cum isi spune, de la un guvern la altul se cam pastreaza, se preiau directiile si obiectivele chiar daca sunt numite altfel. Asa cum spuneam acum cateva zile, discursul domnului Ponta a reafirmat directiile guvernelor anterioare chiar daca a incercat sa imbrace totul intr-o haina noua. Oricum, mie unul haina asta imi este cunoscuta. Am mai vazut-o si am vazut si la ce a dus. Nu numai in ceea ce priveste guvernarile PDL-iste. Fiecare la randul lui a afirmat exact aceleasi lucruri. Trebuie sa recunosc faptul ca discursul domniei sale a sunat bine in ciuda inadvertentelor, omisiunilor, escamotarilor, fatarniciilor si amenintarilor din subtext. Si tocmai datorita acestor lucruri am siguranta ca nu se va schimba mare lucru. Acum cinstit vorbind, chiar sa si vrea si tot nu ar putea sa schimbe nici domnul Ponta nici domnul Basescu nici absolut nimeni, absolut nimic. Am devenit, in 20 de ani, mult prea vulnerabili ca tara iar noi ca popor am fost supusi unui proces de pauperizare (inclin sa cred ca neprogramat dar care a iesit aproape perfect) cu ajutorul caruia, sau prin intermediul caruia am fost transformati doar in masa de manevra pentru unul sau pentru altul. Simple voturi infometate, salbaticite, degenerate, nepasatoare, pervertite la castiguri marunte si avantaje pe termen scurt. Personal imi doresc (stiu ca este o utopie) un Parlament in care sa existe doar oameni inteligenti si decenti cum sunt doamna Saftoiu, doamna Mitrea, domnul Ungureanu, domnul Blaga, doamna Turcan, domnul Tariceanu si alti cativa care mie unul, din punctul de vedere al atitudinii, chiar imi plac. Ma rog… ar mai trebui sa fiu si eu printre ei ca sa le dau stralucire si doza aia de nebunie de salbaticiune care inca isi permite sa viseze frumos chiar daca nu mai are timp… Sic…

Ca fiind in opozitie iti permiti sa sfidezi, in discurs, legile si institutiile statului si apoi sa o dai pe imunitate pentru declaratiile poltice, este cat de cat de inteles. Dar ca sa fii la putere si sa indemni la nesocotirea institutiilor statului pe care te pregatesti sa il conduci, mi se pare fie o dovada de o prostie imensa fie un indemn fara ocolisuri la anarhie. Am crezut ca nu aud bine cand domnul Antonescu a afirmat in fata camerelor de luat vederi ca sfideaza notararile ANI si ale unei instante de judecata. Deci fratii mei, s-a dat liber la anarhie!!! Sa ma ierte Dumnezeu, dar nu eu am facut legile. Nu eu am infiintat ANI, nu eu am infiintat fiscul, nu eu am infiintat instantele de judecata. Si atunci eu de ce sa mai tin cont de toate astea? Adica numai voi aveti voie sa sfidati institutiile statului pe care tot voi le-ati creat? Contati pe mine!!!
Stimate domnule Basescu, Pandora a inceput sa zburde sprintara prin tara. Iar cutia domnia ta ai deschis-o atunci cand ai sfidat regulile fara sa fii si bun negociator. Astia sfideaza legile si institutiile statului. Noi pe cine dracu sa sfidam daca nu pe voi toti?

Daca domnul Voiculescu isi baga coada (si dupa ceea ce a declarat in ceea ce priveste iminenta suspendare a presedintelui tarii sau demisia acestuia in 30 de zile), fie domnul Antonescu isi rupe gatul iar domnul Ponta (daca nu il tempereaza oamenii cu cap din PSD) isi distruge tot viitorul politic, fie tara explodeaza. Chiar nu ii inteleg pe astia doi cum pot sa isi permita sa se gandeasca chiar si numai o fractiune de secunda sa amaneteze stabilitatea si viitotul tarii doar pentru dorinta de revansa a celui care parca i-a vrajit pe cei doi. Mi se pare complet prostesc ca in momentul in care au majoritatea si in Senat si in Camera Deputatilor, in momentul in care au ajuns deja la putere, unic scop sa continue sa le fie daramarea presedintelui tarii. Astia chiar sunt prosti cu totii? Chiar nu vad ca presedintelui chiar nu ii pasa si ca prin asta devine invulnerabil si nu reusesc decat sa ii resusciteze acestuia instinctul de animal de prada?  Astia chiar se joaca cu focul in loc sa isi vada dracului de treburile tarii, ca avem atat de multe de facut ca sa o ducem mai bine. Numai de orgoliile lui Voiculescu nu avem nevoie pe langa toate care ne-au lovit in anii astia.
Asa cum spuneam si aseara, s-a dovedit ca este un guvern de incropeala. Probabil si programul de guvernare va fi la fel. As putea sa pariez ca  vor prelua foarte multe din intentiile guvernarii Ungureanu. Asta in  cazul in care ii preocupa cat de cat problemele romanilor si Romaniei. Si atunci pentru ce le-a mai trebui puterea? Numai ca sa incerce si de acum inainte sa il desfiinteze pe presedinte? Dumnezeu sa aibe grija de Romania!!!

Ca un partid care pana ieri avea un aliat si incepand de maine se aliaza cu partidul opozant pana ieri, asta este cumva in firea lucrurilor jocului politic. Chiar daca de prea multe ori jocul asta trece de limita care separa curvaraseala tirista de abilitatea de a negocia si de arta compromisului. Nu pot insa sa inteleg politica amnezica prin care scuipatoarea de ieri o transform in perna de maine. O pun numai pe seama inabilitatii, infantilismului, ipocriziei, lipsei de decenta si caracterului de curva proasta a politicianului roman luat ca medie si, in special, la politicianul foarte vizibil care face rating in special la posturile de televiziune si perfomeaza infinit mai putin la locul de munca pe care eu, tu, el si ea, noi toti la un loc il platim.  Aceeasi incropeala dintotdeauna si, se pare, pentru totdeauna. Imi aduc aminte de cei 30 000 de specialisti ai CDR, specialsiti care pana la urma s-a dovedit ca nu existau. Ca de fiecare data istoria se repeta si acum. Daca in ziua votarii motiunii de cenzura teribilistul domn Ponta spunea ca daca motiunea trece, in urmatoarele 30 de secunde prezinta cabinetul, azi constatam nu numai ca, dupa atata vreme de opozitie si de scandal continuu ca la usa cortului, cabinetul prezumtiv nu este pregatit in amanunt, dar, se pare, cei doi aliati incep sa nu se inteleaga pe posturi si mai au nevoie si de sustinerea celor pe care pana mai ieri nu numai ca ii balacareau dizgratios de vulgar dar ii negau pur si simplu ca partid. De posibil partener sau sustinator la guvernare nici macar nu putea fi vorba. Ma refer la UNPR. Si cu toate astea… Chiar nu pot intelege toate astea. Si atunci unde le este majoritatea de minim 60%? Cu tot exodul oportunist, cu toti sobolanii care au dat repede navala la mirosul de ciolan si abia au incropit (iarasi) cateva voturi in plus. Si atunci cum sa am incredere in asa politicieni de incropeala. Cum sa cred ca este in ei altceva decat vorbarie goala?
Se intampla exact cum am afirmat cu cateva zile in urma: noua conducere va inlocui totul pana la nivel de membru in diferite consilii de administratie. Poate chiar si portar de scoala. Acum doua zile cineva mi-a zis: daca ai fi fost membru la noi, te-as fi putut pune in consiliu de administratie la… sau la… La mai mare, coane Iancule.

Urmaream in dimineata asta la TV un interviu luat de o televiziune americana unui actor de film cunoscut. Se discuta despre nu stiu ce regizor iar actorul cu pricina spunea ca daca vrei sa faci lucruri solide, trebuie sa ai standarde inalte. Adica tinte inalte, sa te raportezi, sa vrei sus de tot si sa tinzi spre acel sus. De 20 de ani ma tot uit in jur si ma intreb ce standarde am avut in vedere noi ca societate? Ce repere, ce tinte am avut noi? Lucrurile au mers de fieare data atat de prost incat chiar si eu am fost tentat de prea multe ori sa ma las ademenit de teoria conspiratiei. Cineva care a facut de fiecare data ceva pentru ca  lucrurile sa mearga prost, cineva (sau un grup) care in permanenta a manipulat lucrurile de asa natura incat sa mergem din rau in mai rau. Exagerez. Sunt o multime d elucruri care au evoluat, chiar daca nu in directia in care ar fi fost de preferat sa mearga si chiar daca nu in ritmul in care ar fi fost firesc sa mearga. Cred ca dincolo de manipularea sociala si politica, dincolo de marile eroti economice si financiare comise, cauza principala este lipsa standardelor. Parca suntem blstemati ca natie sa vrem cat mai putin si sa vrem „oricum”, fiecare dintre noi uitand ca nu traim decat cateva zeci de ani. Se pare ca „merge si asa” a devenit un soi de cod genetic al tarii asteia. Sursa tuturor relelor si tuturor nereusitelor nu este nu stiu ce conspiratie tacuta dar eficienta ci lipsa tintelor noastre. Lipsa standardelor inalte spre care sa tindem. Si de aici toata incropeala de fiecare zi, de aici lispa de viziune si de vointa a tuturor guvernarilor, a tuturor (sau macar a celor foaret vizibili, nedrept de vizibili) politicienilor. De aici lipsa reperelor, de aici aparitia falsilor profeti, de aici promovarea asidua a non-valorilor, de aici gunoiul prea mare care ne inconjoara zi de zi, din ce in ce mai mult. Sunt atat de multe de facut in tara asta incat chiar este o prostie imensa sa vrei sa le rezolvi pe toate deodata. Dar pana acum absolut nicio guvernare, niciun politician nu si-a propus niste tinte foarte precise dar cu standarde ridicate. Totul se face pompieristic. Nimic proactiv. In permanenta tinem sa aratam ca o masina proaspat vopsita si pregatita in vederea vanzarii dar ale carei lonjeroane, al carei sistem de rezistenta este adanc mancat de rugina. Oare va avea cineva curajul sa lanseze un nou model de masina si sa renunte la a o tot carpi pe aia veche? Carpim asfaltul, carpim structuri, carpim bugete, carpim morala, carpim legile… ne carpim continuu pe noi insine. Cu toate erorile comise, cu toate stangaciile  si cu toata lipsa capacitatii de negociere si de compromis  ale presedintelui Basecu, imi place sa cred ca omul asta chiar a vrut. Se pare ca sistemul i s-a opus. Si i s-a opus speculand la maxim incapacitatea domniei sale de a fi altceva decat comandant de vas.

In general am o parere buna despre mine si am incredere in judecata mea, fara insa sa am tendinte narcisist egocentrice. Sau, cu alte cuvinte, sa ma cred buricul pamantului. Ba am marele defect sa socot ca lumea ar trebui sa existe pe toate palierele de la mine in sus. Sincerc sa fiu, chestia asta mi-a fost de prea multe ori sursa de dezamagire pentru ca de prea multe ori nu reusesc sa accept ca lucruri, fapte, evaluari, analize, valorizari care sunt la indemana mintii si intuitiei mele, multor oameni care se cred cu cel putin un cap deasupra mea, le sunt tunt total inaccesibile, motiv pentru care eu trec drept un naiv. Sau poet in sens depreciativ (si scriu poezii faine de tot… asta in paranteza fie spus).
Privesc la televizor si vad de foarte multe ori analisti sau ziaristi sau politicieni de renume care fac afirmatii pe care eu le facusem deja cu ceva timp inainte. Dincolo de sentimentul frustrant ca eu sunt doar un necunoscut ce scrie intr-un blog pe care nu-l citeste nimeni in timp ce multe nulitati, semidocti, profeti contrafacuti sau analisti amputati se bucura prea nedrept de mult de notorietate, ma bantuie de fiecare data si un sentiment de deznadejde generat de faptul ca tara asta arata atat de putin. Si sunt sigur ca valori sunt cu carul in tara asta dar sunt complet invizibile. Probabil ca dincolo de absolut orice (lipsa unor criterii de selectie eficiente, caracterul autarhic a majoritatii sistemelor economice, politice, sociale, artistice), este vorba de sansa si de conjunctura. In fine… Gata! Mi-am plans prea mult de mila. Acum am zambit.
Nu a trebuit sa treaca decat o singura zi pentru ca distinsii domni Ponta si Antonescu sa isi arate meschinaria ipocriziei politice. Discursul lor din ultimii doi ani a castigat multi simpatizanti si aderenti in populatie prin faptul ca au individualizat sursa tuturor relelor din tara asta in persoana presedintelui Basescu. Isteria cvasigeneralizata de sloganul „jos Basescu” si declaratiile domniilor lor conform carora „nu am sa accept niciodata functia de prim  ministru din mana lu` Basescu” (l-am citat pe domnul Ponta) sau acelea in conformitate cu care nu vor avea „nicio clipa de liniste pana cand nu il vor da jos pe Basescu” au indus credinta intr-un justitiarism social implacabil. Asa cum era de asteptat,  nu a fost decat manevra politicianista cu care sa ii radicalizeze  atat de tare pe romani incat actiunile domniilor lor de preluare a puterii sa capete o fatada de legitimitate care sa justifice toate actiunile la limita legii si respectarii jocului democratic. Spun toate astea pentru ca astazi distinsul domn Ponta a anuntat ca nu se mai pune problema suspendarii presedintelui (cu toate ca nu ar fi avut cum sa o faca constitutional). Cand au mintit si pe cine? Pe de alta parte, celalalt papagal politic (l-am numit pe distinsul domn Antonescu), cel care tuna si fulgera, alaturi de celalalt distins, impotriva ungurimii si UDMR-ului, impotriva segregarii cu un discurs de un nationalism gretos, a anuntat azi ca nu exclude o colaborare cu UDMR-ul. Ce cuvant va vine pe buze? Pariem ca nu vor renunta (nici nu ar avea cum daca respecta legea) la chestia cu facultatea in limba maghiara de la Tg. Mures?
Cum in perioada urmatoare vor avea extrem de multe de facut ca sa isi poata obiectiva dorinta viscerala de putere si nu interesul Romaniei si romanilor si cum sigur nu vor fi in stare, pariem ca nu va trece mult timp pana vor invoca stricaciunile prea mari din urma ca sa poata repara ei totul in timp scurt? Eu sunt gata sa pariez ca asta le va fi sloganul electoral cu care, inca o data, vor lua voturile romanilor.
Mult prea repede mi se pare ca analistii si ziaristii „patentati” s-au grabit sa constatate cu admiratie ca atitudinea discursul domnilor Ponta si Antonescu s-a schimbat (in bine… eu nu am vazut decat o si mai mare aroganta si o siguranta de sine ca si cand ar fi castigat deja intreaga Romanie la zaruri) de la o zi la alta si, vezi doamne,  acum vorbesc responsabil ca adevarati oameni de stat. Dar pana acum ce au fost? Experienta mea de viata imi spune ca asa ceva nu este posibil si ca la mijloc este o alta ipocrizie. Caracterele si limitele de abordare ale domniilor lor le-am vazut deja intr-o multime de situatii marunte. Iar caracterul unui om ti se releveaza din atitudinile si vorbele marunte pentru ca astea sunt nesupuse filtrului rational. Faptele, atitudinile si vorbele mari sunt puternic filtrate si programate de componenta mentala si, ca atare, au un mare grad de contrafacut. Ori, sa ma ierte Dumnezeu, niciunul dintre cei doi nu mai poti spune ca este nematurizat si ca s-ar afla intr-un proces de formare si ca in felul asta ar fi posibil ca vreunul dintre ei sa mai poata sa se schimbe. Cum spuneam si ieri: Dumnezeu sa aibe grija de romani si Romania.
De cealalta parte, PDL-ul este complet mut, invizibil, fara niciun fel de rezonanta. Personal ma bucur ca au ajuns in situatia sa constate ca nasurile domniilor lor nu ar trebui in nicio situatie sa fie mai sus de genunchiul broastei. Ma indoiesc foarte tare de faptul ca ar fi in stare sa asimileze lectia asta. Dincolo de faptul ca ma bucur ca uneori viata mai aduce pe fagasul normal lucrurile, nu pot sa ma bucur de situatia actuala in care polarizarea brusca si excesiva a intregii puteri doar in USL va deveni extrem de  periculoasa pentru democratia asta de clanuri  de mahala. Ma linisteste numai gandul ca nu va trece mult timp si apetitul pentru jocul murdar al actualilor parteneri USL isi va spune curand cuvantul si astfel sa va ajunge la o reechilibrare a balantei puterii.
Astept cu interes mutarile domnului Ungureanu. A platit mult prea devreme si nedrept pentru ceva ce nici macar nu a apucat sa faca.

Nu, ingrijorator nu este faptul ca delegatia FMI s-a retras (este si asta un semn de neincredere in programul, sau mai bine zis in lipsa programului USL). Astia au bani de luat si sigur or sa se intoarca. Mie unul mi-a atras atentia faptul ca inainte de votul din Parlament, distinsul domn Paleologu a spus „domnule Ponta, nu mai umblati cu cioara vopsita si asumati-va guvernarea daca motiunea trece” (ori  distinsul domn a lasat de cateva ori sa i-o ia gura pe dinainte). De asemenea mi-a atras atentia rapiditatea cu care domnul Basescu a convocat partidele la Cotroceni pentru consultari. Parca ar fi stiut si era pregatit. Sa fie oare vorba despre o manipulare (inclusiv exodul politicienilor spre USL) doar ca sa li se dea o lectie inconstientilor conducatori ai USL? Am spus de mai multa vreme ca retragerea PDL de la guvernare ar fi benefica lor dar daca toata aceasta sarada a fost instrumentata (magistral, ce-i drept) de la Cotroceni, atunci, domnule presedinte, dincolo de felicitarile mele pentru abiliattea politica, am sa te rog sa iti asumi si faptul ca Romania o ia la vale datorita schimbarii de azi.