Cu varza la doctor sau pozitia caprei ca forma de implinire

S-au emis in timp o multime de ipoteze despre cauzele caderii regimului Ceausescu. Analize peste analize, verdicte care mai de care mai pline de pretiozitati sforaitoare, vitejii guralive post factum, abordari schioape, abordari indoctrinate, abordari manipulate, toate puse una peste alta, ca foile unei verze imense, care nu au facut altceva decat sa acopere miezul. Evident realitatea, faptele, interesele aflate in joc in acel moment le vor afla (deformate, mai mult ca sigur) abia nepotii nostri sau copiii lor. Din punctul meu de vedere nu nevoia de democratie in sensul democratiilor moderne, nu nevoia de libertate (atat cat eram in stare sa judecam ca ar fi) sau foamea ci sentimentul injustiei sociale a facut posibila manipularea care a dus la rasturnarea regimului. Sa ne intelegem insa: injustitie nu in sensul juridic al termenului ci injustitie in sensul nerespectarii principiilor egalitariste mult trambitate de regim. Pentru ca ani de zile ni s-a inoculat sentimentul ca indiferent de cine am fi, nu numai ca avem toate sansele sa fim la un moment dat idolul semenilor nostri ci avem tot dreptul sa fim, fiecare in parte, conducatorul semenilor nostri. Si uite asa a prins contur omul nou, acel “tu stii ma cine sunt io?”. Nu avea importanta cat puteai, cat stiai, cat de dotat sau prost erai, cat de cinstit sau nemernic erai, cu totii stiam ca avem tot dreptul sa fim cel mai tare din parcare. Iar lucrul asta era prezent pana la cote patologice in special in mintile jigodiilor si parvenitilor vremii care tineu neaparat sa ajunga intai mici activisti de partid, apoi primari in nu stiu ce orasel, apoi importanti oameni de partid zonali si finalmente membri in Marea Adunare Nationala. Evident visele interioare se opreau la nivelul divinitatii asimilate cu Primul Secretar al PCR. Visele astea erau prezente la maxim nivel de soapta in subconstientul dominat de frica si lasitate. Nu am de gand sa neg existenta exceptiilor. Eu am in vedere majoritatea.
Prostul se socoteste egalul geniului, lenesul se socoteste egalul truditorului, hotul se socoteste egalul cinstitului. Or lucrul asta, incet incet, pentru ca prostul a devenit majoritar, pentru ca lenesul a devenit majoritar, pentru ca hotul a devenit majoritar, a transformat varza primordiala in boala in sine. Nu, in acel decembrie 1989 nu a iesit tot poporul roman in strada ci doar maxim 10% din populatie. Majoritatea celor care am iesit in strada am crezut ca venise vremea sa ducem varza nationala la doctor, la tratament sau macar la bai. Numai ca naimitii involuntari ai revoltei nici macar nu banuiau ca exaltarea va dura doar cateva zile si se va transforma intr-o imens de mare pacaleala datorita careia varza nu numai ca nu va ajunge la doctor dar se va transforma, prin diviziune celulara cu puternice conotatii oedipiene, intr-o existenta duala ce urma sa fie impacata doar de implinirea cu sine intr-o pozitie favorabila coitului mostenit ca o boala genetica inca de la traci incoace. Or in felul asta minunata populatie romaneasca (cu ungurime, tiganime si celelalte minoritati la un loc) a continuat sa fie eminamente egalitarista stimulata intens de lipsa de educatie. Iar in atare situatie egalitatea in fata legii devine doar sarcina partinitoare de partid iar vocea opiniei publice doar raget partizan. Valoarea a devenit doar motivatie pentru nevoia de scuipat a vuvuzelelor protestatare, meritul doar cacofonie in gurile parvenitilor, autoritatea doar vis spoit al notorietatii dobandite in mod fraudulos.
Nu, populatia romaneasca (cu toate alelalte minoritati la fel de blana) nu a vrut si nu vrea democratie in sensul modern al termenului, nu vrea domnia legii, nu vrea pluralism, nu vrea toleranta, nu vrea normalitate, nu vrea sa traiasca bine. Vrea doar egalitarism, vrea doar hotie, vrea doar jigodii, vrea doar sa fie mintita, vrea doar sa fie barjocorita, vrea doar sa fie violata oedipian in pozitia caprei. Fii sigur/a ca afirmatia mea nu are conotatii sexuale. Daca gandesti, vei intelege ce spun. Sau macar vei simti. Ceea ce inseamna ca inca nu esti doar simpla leguma sau foaie peste foaie in varza nationala imperecheata chiar cu capra care, si ea, trebuie impacata prin indobitocire, prin manipulare, prin indoctrinare cu minciuni atat de intens repetate ca au reusit sa devina adevaruri de necontestat.
Aici povestea mea (de fapt parte din poveste) ar trebui sa se termine in tonalitatea asta lugubra, grotesca, descurajanta. Ba nu. Ar mai trebui sa adaug si razboiul blogurilor care se declara de aceeasi parte dar nu pregeta sa se muste pana la ceea ce ar trebui sa fie sange dar care nu este decat lichidul gretos din care se naste betia de cuvinte manipulatoare prin partinire sau ca semn de supunere fata de cei care ii finanteaza. Ar mai trebui sa adaug cate ceva despre felul in care un mentor loveste gretos in cei sau cele de care s-a folosit ca sa isi construiasca o faima imbolnavita de propriul orgoliu. Ar mai trebui sa adaug cate ceva despre cei care se declara de aceeasi parte educata dar care dau dovada de macar aceeasi intoleranta si orbine ca si cei pe care ii acuza. Ar trebui sa mai adaug cate ceva despre cei care slabesc pilonul revendicand paternitatea lui in loc sa construiasca plecand de la acesta. Si ar mai trebui sa adaug inca multe altele pentru ca tabloul raului, facut si asta varza cu capra alturi, pentru impliniri pervers obscure si sordide, sa fie complet. Dar nu, eu am sa inchei in urmatoarea nota temperat optimista chiar daca nu are niciun fel de urmari sau relevanta pe termen scurt: cei cativa care inca au capetele pe umeri trebuie sa continue sa arate ca si in cazul in care vor fi calcati in picioare de tavalugul de prostie ce merge mana in mana cu nemernicia, nu pot fi si invinsi. Iar acesti neinvinsi, putini la numar, trebuie sa isi asume rolul de samanta din care sa rodeasca nevoia de educatie a celorlalti. Si cine stie… poate in felul asta se va naste un climat de dezbatere la inceput, apoi se va structura un pol de informatie viabil, poate chiar un nod media in care consumatorul de informatie si stiri sa poata sa aibe incredere.