-
Articole recente
Comentarii recente
- Alexandrina Costea la Ce rost mai are? (din ciclul „Solilocvii indecente”)
- Mirela Olaru la O scurta poveste reala cu o FEMEIE.
- Hosting la Statul LOR nu statul cetateanului
- sachelarescu calina la Intre libertatea cuvântului si subminarea intereselor unei tari
- Camelian Propinatiu la Darea in plata, darea in primire. Sau grija statului pentru banci
Arhive
- aprilie 2020
- iunie 2017
- mai 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- decembrie 2014
- noiembrie 2014
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- august 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
Categorii
Meta
De Mos Nicolae
ti-am pus in ghetute
nor de stelute
sa-ti bucure-atingeri
ganduri de ingeri
in ciocolate, iubiri unduitoare
tentacular sa te impresoare
avidul delir ce pleaca din mine,
delirul ce-ti mangaie corpul,
sa implineasca fierbintele dor ce geme in tine
În categoria Poezie
Lasă un comentariu
Mi-au furat steagul
Sunt in tara asta doar unu-doua milioane de sustinatori ai stangii si cam tot atatia sustinatori ai dreptei care sustin dreapta sau stanga din convingeri doctrinare (aici este ciudata orientarea sexuala si doctrinara a liberalilor tinuti captivi intr-o stanga destul de confuza si ea). Si mai sunt inca vreo 6 milioane de huoaci. Astia striga “huoooo” in orice directie daca cineva ii duce cu presul suficient de bine incat sa le scoata din piepturile de mucava obida frustrata, fara inceput si fara sfarsit, fara cauza si fara finalitate. Retineti ca in frazele care vor urma nu ma refer la presedintele Basescu. El este Presedintele Romaniei si nu ar trebui sa faca parte din preferintele doctrinare, ale votantului, in aceasta campanie, chiar daca functia si numele lui sunt folosite manipulativ, abuziv si prostesc (dar din lipsa de programe si argumente, politicianul batut in cap, ipocrit si sarac cu duhul il foloseste ca moneda de schimb in vederea obtinerii votului) ci la optiuni docrinare. Hai sa ne fie clar din start inca un lucru! Eu nu ma refer la votant! Votantul isi exprima propria optiune in functie convingerile lui, in functie de cat de bine a fost manipulat, in functie de cine il plateste mai bine in bani, contracte, favoruri sau doar promisiuni. Eu ma refer la nesimtitul veros care, pentru a ajunge la gura borcanului cu miere, din ce in ce mai mic si din ce in ce mai gol, ar fi in stare sa o manipuleze si pe ma-sa si sa pericliteze chiar si sanatatea copiilor lui atunci cand ii cara dupa el la intalniri electorale unde cedeaza scandura scenei (de pe principiul ca cel mai desptept cedeaza), care este in stare sa sechestreze simbolurile nationale, proprietate a TUTUROR romanilor, pentru a le viola si supune la perversiuni patriotarde doar doar mai obtine un vot, doua, doar doar or mai indobitoci cativa nevinovati cu stralucirea sticlelor viu colorate de colonizatori tv. Ai zice ca este o mineriada tricolora, agitata isteric si confiscand abuziv identitatile.
La a doua ora a dimineatii m-am trezit, mi-am salutat sotia si cainele (care s-a bucurat ca ma vede iarasi), mi-am facut rondul de dimineata prin singuratatile WC-ului meu (macar asta este numai al meu pentru cateva minute: nu il revendica niciun politician, nu il revendica in mod abuziv niciun concetatean al meu care nu imi impartaseste punctele de vedere adormite inca, dar si eliberate din presiunea vezicii), am imprastiat cafeaua in ceasca ce pare prea mica la ora asta, am deschis televizorul si calculatorul si am inceput sa vad lumea, iarasi ca si cand as vedea-o prima oara. Din toate partile ma impresoara un festivism care ma nauceste si ma obliga sa inchid ochii si sa imi astup urechile pentru cateva minute bune ca sa ma pot reobisnui cu realitatea romaneasca si pentru ca sa pot cerne cruditatea iubirii de impostura boschetarului ce vrea sa imi fure din traista identitatea ca sa o puna in sondajele lui produse cu bani ai Securitatii, sau cu bucatile de asfalt ale strazii mele neasfaltate, sau cu multe alte zeci de miliarde furate ca sa demonstreze necinstea celorlalti.
Din nu stiu ce motiv gandul imi este unul singur: INTELEPCIUNEA ARE NEVOIE DE O MEMORIE BUNA
Mai tarziu strada si media, dar in primul rand agitatorii USL si PP-DD (pe ai mei nu ii vad chiar deloc) imi dau senzatia ca Adam si Eva au purtat tot tricolorul in loc de frunza iar marul avea inscriptionat pe el numai numele candidatilor USL si PP-DD din colegiul din care fac parte si eu: ROMANIA. Chiar!!! Dupa socotelile voastre, eu sunt in acest colegiu?
Nu contenesc sa ma minunez de toata risipa de bani a rosiilor mele violete ce au invadat si acaparat tot ceea ce poate fi vazut in orasul meu. De unde dom`le atata avutie? Ma las ademenit de singurul vanzator de iluzii si de tricolor intalnit in drumul dintre casa, piata si magazinul de mezeluri si iau patru stegulete. Cele zece pliante bonus (ca na, se dau doar la romani… care romani?) le arunc in primul cos de gunoi: chipuri al caror zambet duhneste a minciuna in loc de cerneala proaspata. Infig cu piosenie unul dintre steaguri in antena situata in punctul cel mai de sus al capotei masinii mele si ma indrept zambind spre casa. Nici nu mai are importanta de unde l-am luat: pentru mine este doar tricolor. Drumul imi trece pe langa un extrem de populat si agitat sediu de campanie USL. Toti isi indreapta privirile si zambetele spre masina mea si incep sa strige: e de-al nostruuuuu!!!! Imi flutur steguletul pe care il tin in aceeasi mana cu care conduc si trec mai departe. Aproape de casa trec pe langa un sediu de campanie PP-DD (si asta la fel de desantat opulent ca si cel de mai inainte) si sunt intampinat si aici de strigatul de lupta: e de-al nostruuuuu! Continui sa conduc, pe mine si masina, cu speranta ca tricolorul nu a fost acaparat de cei intalniti pana acum. Deziluzie: nu mai este niciun loc liber in orasul meu rosu-violet. La tricolorul meu nu au voie, rand, portie, decat culorile rosu si violet. Nu este problema… Ma opresc in fata portii, dau jos cumparaturile din masina si inainte de a intra pe poarta mai salut inca o data, cu privire vesel-pioasa, micutul tricolor pe care l-am asezat, inca de dimineata, la loc de cinste, in cel mai inalt punct al portilor mele.
Dupa numai cateva minute ma intorc la masina: uitasem ceva. Un grup de agitatori impreuna cu idolul lor inramat ca o icoana purtata intr-o procesiune de plimbare a moastelor printre credinciosi, tocmai se indeparta de masina mea. Constat ca micul meu tricolor disparuse din cel mai inalt punct al masinii mele. Unul dintre ei intoarce capul, imi zambeste jmechereste, flutura un stegulet identic cu cel pus de mine (sa fi fost si al meu?) in cel mai inalt punct al antenei mele si-mi spune fara sa se opreasca: este al nostru.
Mi-au furat TRICOLORUL!…
În categoria pamflet/social/comentarii
Lasă un comentariu
Eu unul m-am saturat!!!!
M-AM SATURAT DE URA!!! Poti tu sa imi spui de ce ma urasti? Esti sigur/a ca stii de ce o faci? Doar pentru ca ti se spune ca EU sunt cel rau? La fel mi se spune si mie despre tine.
M-AM SATURAT DE VIOLENTA!!! Stii tu de ce vrei sa fii violent cu mine? Nu iti este teama ca as putea sa raspund violentei tale cu violenta insutita? Esti sigur ca ai sa reusesti sa imi dai in cap? De ce o faci? Doar pentru ca esti indemnat? Sunt asemenea tie. Esti in stare sa iti asumi posbilitatea ca eu as putea fi mai violent decat tine daca ma provoci peste puterile rabdarii mele?
M-AM SATURAT DE INTOLERANTA!!! De ce numai tu ai avea dreptul la propria optiune? Doar pentru ca asa esti indemnat? De ce numai tu ai avea dreptul la opinie? Doar pentru ca asa ti se spune ca este normal? Vrei sa imi ingradesti libertatea mea? Cu ce drept? Te intrebi daca nu cumva eu am sa reactionez mai opresiv atunci cand am sa pot doar pentru ca am sa tin minte ce mi-ai facut tu mie? Nu ii crede pe cei care iti spun ca nu am sa mai pot niciodata! Si tu, ca si mine, ai o singura moarte.
Si tu ca si mine ai un singur Dumnezeu. Si tu ca si mine ai o singura tara. Se numeste Romania iar tu porti acelasi nume cu mine: ROMAN. De ce uiti asta? Doar pentru ca ti se spune ca eu nu as fi iar tu esti singurul cu acest nume?
De ce crezi tu ca singura lege acceptabila este cea pe care o hotarasc idolii tai? Idolii mei (chiar daca personal nu ii am) de ce nu ar avea dreptul in cazul asta sa aibe propriile lor legi? Nu ti s-ar parea mai normal sa avem amandoi o singura lege? LEGEA ROMANIEI, nu cea de partid.
Pe mine ma intereseaza mult mai putin Basescu, Ponta, Antonescu, Ungureanu, Diaconescu, Fenechiu, Blaga, patriarhul sau mai stiu eu oricare om VREMELNIC pe lumea asta si mult mai mult ma intereseaza ROMANIA. Si nu sunt dispus sa il accept decat pe cel care imi dovedeste ca este mai pregatit decat celalalt sa respecte LEGILE si CONSTITUTIA ROMANIEI. Ma intereseaza sa nu mai fiu agresat zilnic si zilnic sa imi jigneasca inteligenta calcatorii de lege, coruptii, marlanii, neispravitii, parvenitii, micii tirani fara anvergura, ipocritii, profitorii, fauritorii de vise desarte, palavragiii care propovaduiesc laptele si mierea dar care stiu ca sansa mea este munca si scrasnetul ca sa pot merge mai departe. Ii dispretuiesc la fel de mult si pe “ai tai” si pe “ai mei”. Tu de ce ii vezi numai pe “ai mei”? Crezi ca iti va fi mai bine doar fara “ai mei”?
Din toate aceste motive eu M-AM SATURAT!!! Si pentru ca m-am saturat, a trebuit sa cantaresc ca sa optez.
Si am vazut ca numarul de decizii ale CCR favorabile dreptei sunt in acelasi numar cu deciziile CCR favorabile stangii. Dar am vazut si ca singurii care au protestat si au incercat sa treaca peste ordinea constitutionala au fost conducatorii stangii.
Am vazut ca numarul cercetatilor si condamnatilor dreptei sunt cam in acelasi numar cu cercetatii si condamnatii stangii. Dar am vazut si ca singurii care au protestat impotriva hotararilor judecatoresti si au facut zid in fata nemerniciei, au fost conducatorii stangii.
Am vazut cum un conducator al dreptei ma indeamna la decenta, respectarea adversarului si a legii dar si la innoirea clasei politice in timp ce, la un conducator al stangii, am vazut cum te indeamna sa ma extermini doar pentru ca eu si cu tine avem optiuni diferite, sustinadu-si toti cercetatii penali sau in conflict de interese, socotiti ca atare de LEGEA romaneasca, lege pe care nu eu si cu tine am facut-o ci tot “ai tai” si “ai mei” au facut-o.
Ba am vazut de curand cum unei institutii a statului i se ia dreptul sa penalizeze excesele din audiovizual romanesc. Ma intreb in folosul cui atat timp cat cel mai amendat trust (in virtutea legilor romanesti) este cel al domnului Voiculescu? Sunt amendat eu sau tu?
Am vazut cum tot printr-o ordonanta de urgenta (unde era urgenta?) se limiteaza dreptul de pedepsire a fraudelor din fondurile europene pentru ca numai dupa o singura zi sa aflu ca un puternic sustinator al stangii era acuzat de o frauda de cateva milioane de euro. Am eu sau tu acces la fondurile europene?
Tu vezi toate astea?
Sa ne intelegem!!! Ii vreau pedepsiti pe TOTI! Si pe “ai mei” si pe “ai tai”. Tu nu vrei acelasi lucru? Dar ii vreau pedepsiti de LEGE nu la televiziuni sau in discursuri care vor sa te indoctrineze pe tine sau pe mine. Exact legea pe care au elaborat-o si “ai tai” si “ai mei”.
Pentru toate acestea si pentru inca multe altele, eu M-AM SATURAT!!! Poti sa spui ca sunt basist, uslas sau orice alt fanatic, eu am horatat: il votez pe cel pe care il pot controla mai usor prin intermediul legilor tarii MELE. Tu?
În categoria pamflet/social/comentarii
Lasă un comentariu
Spitalul nou
Nu pot sa nu constat abundenta afiselor erectorale sau simplu descriptive din aceasta campanie. Particularitatea este una extrem de semnificativa ca substanta daca incerci sa ti-o explici. Este mai mult decat evident ca marketingul (iarasi) erectoral al USL este net superior celui al ARD. Numarul afiselor, bennerelor, actiunilor pe bani, cantarilor, carnatilor si toata gama de produse (sub zece lei bucata, evident) ale USL este de macar cateva sute de ori mai mare decat al celor ale ARD. De aici pot trage concluzia ca bogatii USL sunt de data asta mai potenti decat cei ai ARD (in asa timp scurt?) sau bogatii ARD (de fapt ai PDL) pur si simplu au disparut (ceea ce nu ar fi deloc rau ca tendinta), fapt explicabil si prin existenta a 75% nume noi din totalitatea candidatilor ARD. Astia sunt mai saraci ca sunt multi bugetari printre ei, ca tot este alianta de dreapta. Ceea ce iarasi nu este rau deloc.
Pe de alta parte, mi se pare remarcabila capacitatea de a se chivernisi a doamnei Plumb care dintr-un salariu de 6000 lei (fara sa aibe alte venituri, asa cum reiese din declaratia de avere) reuseste sa il intretina pe sotul domniei sale (fara ocupatie, conform aceleiasi declaratii de avere), sa plateasca o rata la banca de 20 000 lei lunar si sa isi mai faca si campanie electorala din aceeasi bani. Cu cativa asemenea oameni, bugetul tarii se umfla una doua, apoi explodeaza si se face praf…
Ar mai fi ceva notabil! In randurile candidatilor ARD nu mai este niciun cercetat penal sau inacompatibil in timp ce in randul celor din USL sunt multe nume, unele notabile, propuse a face parte de altfel si din viitorul cabinet. Evident manareala a justitiei. Deja nu imi mai fac griji pentru urmatorii patru ani: oamenii astia stiu sa faca bani din piatra seaca. Da-o-n ma-sa de justitie! Logic ar fi ca o tara care are oameni bogati sa fie o tara bogata. Asa ca este mult mai important lucrul asta decat justitia, nu-i asa?
Cele doua aliante au totusi si un punct comun: programe de guvernare neconvingatoare. In plus al USL este si hazliu de fantezist: 4000 km de autostrazi si alte nazbatii din lapte si miere? Ei da, au simtul umorului. Doar daca vine Sfantul Duh sa le faca peste noapte. Macar duhul amintit nu mai este nevoie sa si spuna cu ce. De remarcat, tot in aceeasi nota umoristica si prin prisma solidaritatii cu cei abuzati de justitie, este si prioritatea numarul 1 din programul USL: “Respectarea legilor, fara exceptii, fara derogari sau scuze”. Scuze cui? Ca la derogari ne-am lamurit.
Nu pot sa nu remarc (si recunosc ca ma roade invidia) bunaciunile USL (nici macar nu are importanta cine le impinge din spate sau din orice alta pozitie) care vor popula Parlamentul. Vai cat mi-as dori sa fiu aviator in Parlamentul Romaniei!!! Parasute as avea destule. Deci siguranta maxima.
Macar lipsa propunerilor este suplinita de umor. Nu degeaba un candidat scrie pe afisul sau electoral “Fur mai putin decat ceilalti”. La inceput stimabile, la inceput doar. Sau un benner al unor candidati de dreapta pus pe gardul unui cimitir.
In consecinta, dilema este rezolvata: din “ori la bal ori la spital” retin numai ultima alternativa. La spital, stimabililor si distinselor. Ma ofer eu sa fac un gard inalt pana la cer ca sa nu mai puteti sa iesiti din spitalul nou. Sau noua. Sau mai bine un cenaclu in spatii patrate impreuna cu Nastase.
In timpul asta, bandele incep sa isi regleze conturile in strada cu AKM-ul. Noi cetatenii cum sa ne reglam conturile cu voi?
În categoria pamflet/social/comentarii
Lasă un comentariu
Romania, prin romani, cale batuta spre dictatura
Zi de zi, de 23 de ani, descopar apetitul masochist al romanului, pentru dictatura. Eu si inca multi altii ne-am nascut prea devreme. Zi de zi, daca celalalt nu are puncte de vedere identice cu ale noastre, ne este dusman, nemernic, jeg, uslas sau basist. Zi de zi, otrava indoita cu excremente indoctrinate tasneste din gurile noastre ca dintr-o vidanja ce se cere golita. Zi de zi incercam disperat, fiecare in parte, sa fim singurii purtatori ai adevarului… de partid.
Democratia moderna (demos=popor, kratos=putere) fara respectarea drepturilor omului (egalitatea in fata legii, dreptul la opinie si alte nimicuri asemenea), fara pluripartidism si fara limitarea si separatia puterilor in stat (asa zice Wikipedia) devine doar democratie proletara sau de sorginte fascista. Iar, pe prima, am trait-o din plin in anii de tinerete.
Intr-o seara, in timpul unei dezbateri strict pe teme juridice, intervine foarte abrupt un tip (am citit pe contul lui ca este avocat, destul de tanar) si intra direct in subiect: invective, jigniri, otrava doctrinara (evident anti fara sa aibe decenta si curajul sa isi afirme atitudinea ferma pro ceva sau cineva) doar pentru ca omul din domeniul juridic care incepuse dezbaterea, nu era pe placul muschiului sau spalat si ala odata cu creierul (macar de ar fi stapanit regulile gramaticii limbii romane) amintitului avocat. Si da-i cu leprelor, mizeriilor, serpilor, pedelisti de cacat (eu nu sunt si probabil ca nici altii de acolo; nici pedelist nici de cacat) fara sa spuna un singur cuvant, pro sau contra, referitor la subiectul in dezbatere. In conformitate cu definita democratiei moderne, tu carei democratii vrei sa ii apartii, stimabile? Evident ca nu am putut sa nu remarc lipsa camasii de forta si ca urmare am devenit singurul sarpe, mizerabil, fara coloana vertebrala (o am bai putoile! ma cam doare si s-a cam anchilozat in pozitie verticala) si mi-a si amintit sa am grija ce fac cu afacerea mea ca se schimba acusica puterea si o sa vada el ce se ascunde in spatele afacerii mele. Iti spun eu bai: 30 de oameni care, nefavorizati de PSDR nici de CDR nici de PSD nici de DA nici de PDL au muncit ca sa reziste mizeriilor fiecarei puteri VREMELNICE din tara asta.
In alta seara, un irascibil de partid, in timp ce eu dicutam pe teme civice, intervine si incearca sa ma puna la punct spunandu-mi ca nu mai este vremea sa dam fite din noi, ca s-a saturat de ifose si sclifositi si ca trebuie sa votam ca sa desfiintam pentru totdeauna ciuma rosie altfel va veni apocalipsa. Am si avut convingerea, pentru cateva secunde, ca a coborat f`un arhanghel sa imi vesteasca sfarsitul tuturor lumilor. Mai tov-ule de dreapta bugetara… Eu oricum votez dreapta pentru ca, prin ceea ce fac zi de zi si prin felul in care vad dezvoltarea societatii din care fac parte, sunt om de dreapta. Iar pe de alta parte, nu vreau sa renunt la dreptul meu de vot. Dar nu o fac, bai balon ideologic, pentru ca mi-o cere cineva. O fac pentru ca vreau eu si pentru ca valorizarile mele, care ma privesc NUMAI pe mine, ma indeamna sa o fac nu pentru ca vine sa imi toarne cineva otrava doctrinara in ceaiul meu si asa suficient de amar. Ma lasi cu tipul asta de discurs de activist de partid incult care imi jigneste inteligenta cu tendinta asta de a-mi impune ce sa fac? Lasa-ma in boii mei ca stiu oricum ce scursuri si ce jeguri de oameni s-au strecurat si in dreapta. Cam aceeai care sunt si in stanga, de aceeasi factura: viitori nesimtiti de patid care spera la un trai bugetar fara principii (de stanga sau de dreapta) si fara griji.
Votez cu dreapta inca de cand voi, toti limbricii care au pretentia ca au descoperit America, tremurati de placere lingand urmele pasilor lui Iliescu iar eu il votam pe Ratiu cu certitudinea ca o fac impotriva vantului. Votez pentru ca sper ca in PARLAMENTUL tarii MELE se vor strecura din ce in ce mai multi oameni (si de stanga si de dreapta) care sa gandeasca la ROMANIA si nu numai la partidul din care provin, care sa gandeasca sa il reprezinte pe cetatean nu sa il conduca. Eu nu am nevoie sa ma conduca nimeni. Am nevoie doar de reguli clare pe care sa le respecte TOTI. Iar daca voi parlamentarii, oameni din structurile statale nu faceti in felul asta si va socotiti deasupra legii, fiti siguri ca, cel putin, am sa incerc sa fur la fel ca voi. Si sa nu dea dracu sa imi spuneti ca eu nu am voie iar voi aveti.
Imi fac ochii roata si vad cam peste tot acelasi apetit pentru dictatura indiferent ca ochii mi se duc la stanga sau la dreapta. Pe mine nu contati. Daca veti reusi, va fi doar Romania voastra. Eu voi continua sa vreau Romania democratica. Aia in sensul democratiei moderne: aia cu libertatea optiunii si respectarea ei, aia cu dreptul la opinie, aia cu limitarea si separatia puterilor in stat, aia cu EGALI in fata legii. Si nu doresc nimanui sa ii devin dusman. Chiar daca Romania, prin romani, nu s-a saturat de dictatura.
În categoria pamflet/social/comentarii
Lasă un comentariu
Partitura este proasta… impuscati pianistul
Nu contenesc sa ma minunez atunci cand contemplu (sau analizez sau ma enervez, treacand de granita injuraturii scrasnite) reactiile ciudate ale semenilor mei ce incearca sa isi faca simtita prezenta in viata lor si a celor de langa ei.
Doua specimene discuta sau dezbat sau pur si simplu converseaza. Discuta despre capra. Unul despre pozitie celalalt despre a vecinului. Constata ca au pareri diferite si incep sa se ia la bataie. Argumentele dau navala ba in buza de jos, pazea ca mai vine inca unul sa o sparga definitiv, ba in ficatii mancati deja de compozitori, celalalt argumenteaza cu hotarare in testicute umflate de forma piciorului bine si rapid desprins din glia patriei. Totul ar continua la nesfarsit daca nu ar interveni un al treilea care injura versificat despre orice aflat intre picioarle-i strambate (la fel ca terminatia de sus a corpului) si Dumnezeii, de obicei ai ma-sii, ce haladuiesc in zarile colorate. Bandajati, cu capetele sparte, cu ochii vineti si congestionati de furia ce le colcaie in mortii ma-tii, ba pe-ai ma-tii, isi linistesc hormoniada telectuala cu un suprem “esti ist” la care celalalt ii spune gales „ba tu esti ash”, garnisit concesiv cu comentariul neutru al televiziunii preferate care spune, fara putinta de tagada, ca o mana criminala a dat cu piciorul si a spart busuiocul in loc sa il dreaga.
Alte doua specimene discuta usor crispat, ca doar is elitism de mucava, de data asta despre un acelasi subiect. Numai ca predicatul unuia este freza subiectului iar al celuilalt este contra. Se inteleg perfect pana in momentul in care unul dintre ei, din dorinta de a-i da lovitura de gratie aluilalt specimen, i-o arunca deja verde-n fata, cu legatura cat intre Ana si merele pe care nu le are, “da` Gheorge de ce a muls catzaua la miezul noptii?”, chit ca pana in acel moment fusese vorba doar despre vaca cu reflexe curcubeice desprinse din profunzimea frigiditatii vacii lu` drag ne`a Vasile din alalalt capat al lumii. Si iarasi intervin televiziunile care ne spun (evident fara argumente) ca sus curentul de aer este rece iar la picioare iti arde mana.
Niste muncitori disperati sunt gata sa il linseze pe executorul judecatoresc venit sa isi faca treaba fara ca cineva sa incerce streangul pe gatul vreunuia dintre cei care au facut datoriile.
O ziarista analizeaza obiectivele pe care nimeni le-a fixat vreodata. Si iarasi… nimeni va sti, nimeni va sti… de la Holograf citire. Si o face (duduia… cu accent ca pe economia care gafaia in statia de amplificare audio si nu numai) in plina criza de isterie derivata din lipsa orgasmului deontologic. Ca na… redactorul sef a cam uitat in ultimii ani sa-si administreze viagra intravenos.
Abia apuc sa deschid gura ca sa imi umplu plamnii cu aerul ce-l voi expira sub forma de cuvinte, ca mi se si scuipa-n monitor “minciunaaaaa ordinaraaaaa”. Incerc sa imi cer scuze dar aflu, cu aerul ramas in gat in timp ce duios anestezia trecea, ca pamfletul ce urmeaza sa il scriu este manipulare grosolana pentru ca nu citeaza sursele din unicele resurse acceptate de tiparele inguste ale dobitocului din fata mea.
Zilnic sunt obligat sa accept ca prostii mei sunt mai destepti chiar decat mine, altfel nu mai sunt “de-ai nostri” (nici eu nici prostii). In orice parte m-as intoarce, sunt indemnat sa vad prostia in alta parte decat unde o zaresc.
Citesc in voi intreaga partitura iar cand v-o cant, simt gloantele cum isi strecoara, revoltate, raceala lor de plumb, manie proletara pe dreapta si enervare agitat-antreprenoriala pe stanga. Eu despre corpul meu de pianist vorbesc.
În categoria pamflet/social/comentarii
Lasă un comentariu
Asasini onorati de societate
Urmaresc de ceva vreme o emisiune pe Nasul TV unde sunt prezenti diversi fosti capi ai armatei socialiste sau ai serviciilor de spionj. Sunt acum doar niste batranei care nu mai au nimic de pierdut si nimic de castigat (unii dintre ei cu ani buni de detentie facuti in mod complet abuziv si stramb), deci nu mai pot fi suspectati de ipocrizie sau partinire. In `90 am vazut la tv o parte din procesul celor acuzati de terorism. Chit ca la acea vreme nu stiam mai nimic in afara de ceea ce gandeam cu propriul meu cap sau in afara de ceea ce mai aflam de la Europa Libera inainte de `89, mi s-a parut complet aiuritor sa il vad (pentru prima oara) pe seful serviciului de spionaj romanesc, Filip Teodorescu, terfelit, intr-un mod complet prostesc si grotesc, intr-o instanta care mirosea de la sapte poste a incropeala cu verdictul dat inainte de a se intocmi rechizitoriul. Era nevoie de tapi ispasitori pentru a se intretine isteria revolutionara care masca un masacru complet atroce si complet cinic si complet inutil, doar pentru a se legitima ceea ce trebuia sa se intample in urmatorii cateva zeci de ani. La vremea aia nu stiam ca Brucan era creierul intregii mascarade si l-am bestelit extrem de revoltat cand ne-a programat 20 de ani ca sa nu mai fim prosti. Stia el de ce spune lucrul asta. Imi aduc aminte ca si atunci am spus “pe asta ar trebui sa il preia cu tot ceea ce stie pentru ca imbecilii distrug tot serviciul de spionaj”. Filip Teodorescu a trecut printr-o parodie de proces in care judecatorii trebuiau sa fie surzi. Ba se pare ca tot serviciul si toata arhiva serviciilor de spionaj au fost predate rusilor la ordinul lui Iliescu. Abia acum am aflat de ce. L-am urmarit pe omul asta (Filip Teodorescu) in emisiunile lui Radu Moraru. A reusit sa ma lase cu gura cascata de fiecare data cand deschide gura sa spuna ceva. Pentru ca dupa fiecare fraza pe care o rosteste se poate scrie o carte consistenta. Singurele momente cand starea de perplexitate imi este intrerupta brusc sunt momentele cand Radu Moraru si (in special) Grigore Cartianu ii intrerup pe invitati vrand parca sa arate cat sunt ei de grozavi. De fapt sunt prea orgoliosi si tematori pentru autoritatea si notorietatea lor de jurnalisti, in prezenta acestor oameni. Lasati-i, mai oameni buni, sa vorbeasca si comentati abia dupa ce aflati tot. Nu se stie cat timp vom mai avea privilegiul sa aflam adevarul direct de la sursa!!!!!
Chiar nu reusesc sa inteleg cum toate aceste devoalari, demascari, lamuriri, destainuiri nu reusesc sa puna in miscare parchetele. Pentru ca devine din ce in ce mai clar ca nu a fost nici pe departe revolutie ci LOVITURA DE STAT. Devine din ce in ce mai clar ca majoritatea mortilor au fost provocate in mod atroce si cinic doar ca sa justifice, sa legitimeze lovitura de stat. De data asta sunt dovezi indubitabile. Iar adevaratii criminali sunt in viata, sunt printre noi, sunt onorati de societate.
La vremea aceea am fost unul dintre (probabil foarte putinii) cei care au spus ca procesul (urmat de asasinarea) sotilor Ceausescu este doar o facatura de proces si ca ii vreau judecati pe un stadion. Ei bine, dupa ce am aflat tot ce s-a spus la Nasul TV, il vreau judecat pe Iliescu si pe ceilalti (li se gasesc numele in cartile lui Cartianu si in demascarile din emisiunile pomenite), judecati pe un stadion mare, in vazul lumii. Sunt vinovati de comiterea a o multime de asasinate cinice cu ajutorul carora trebuia legitimata o gasca nemernica al carei scop nu era decat acapararea completa a puterii si aservirea completa a Romaniei in favoarea rusilor, concomitent cu formarea urmatorilor conducatori ai Romaniei. Va vreau judecati!!! Iar cuvintele mele nu cuprind ura ci nevoia de dreptate pentru ca lucrurile sa nu se mai repete niciodata, pentru ca procedeele acestor asasini sa fie recunoscute de absolut oricine daca i-ar mai veni cuiva dorul sa le refoloseasca, pentru ca nimeni sa nu mai vrea vreodata sa nasca monstri profitand de somnul natiunii.
În categoria pamflet/social/comentarii
Lasă un comentariu
Scenariu oniric
Am avut un vis erotic azi-noapte. Nu, nu, protagonistul nu eram eu… Dintr-o eroare genetica de sorginte astrala, eu nu mai am voie nici macar sa visez erotic. “Nu ai voie sa injuri, nu ai voie sa furi, nu ai voie sa strigi, nu ai voie sa instigi, nu ai voie sa vrei, nu ai voie sa iei, nu ai voie sa canti, nu ai voie la nunti, nu ai voie sa te oferi, nu ei voie sa speri, nu ai voie sa spui, nu ai voie sa te opui. In general, nu ai voie. Tu ai voie doar sa nu ai voie. Restul voilor ti le-ai delegat alesilor tai.” Asa imi tot zic vocile pe care le aud cand sunt singur cuc. Dar sa revin la visul meu erotico-eroic. Se facea ca domnii Ponta si Basescu s-au intalnit, la ceas de taina, la Carul cu Bere. Sau la Carul din Stele? Sau la Carul cu Boi? Nu mai stiu. Aici visul meu este putin neclar. Ma presa vezica si starea aia confuza dintre vis si realitate, starea aia incerta de placere-durere imi deforma perceptia morfeica. Asa ca am sa ii spun simplu, la Carul. Ei bine, domnii astia planificau o miscare perversa care avea ca substrat binele Romaniei. Da, da… chiar asa. Se facea ca unul dintre ei pleaca la CE iar celalalt ramane in tara ca sa il sprijine pe primul. “Du-te tu Traiane la aia iar eu raman acilea in tara si ii adun pe prostii din Parlament sa ii fac sa se manifeste, ca niste gaste enervate, impotriva reducerii fondurilor. Tu te duci acolo si zici ca tu ai fi de acord sa nu ne mai dea nimic dar nu poti pentru ca, nu-i asa, Parlamentul bla bla bla. Bizonii mei ma vor iubi mai tare iar ai tai te vor injura si mai tare si in felul asta castigam amandoi. In interesul Romaniei, evident. Ce zici, Traiane, o punem?”. Traian zambeste satisfacut, se imbratiseaza tandru cu Ponta, plang amandoi imbratisati, hohotesc amandoi printre lacrimi, de bucurie, cei de la mesele alaturate incep sa planga si ei duios, oamenii de pe strada privesc prin geamurile nespalate ale bodegii si plang si ei infrigurati, raul, ramul, Parlamentul plange si el nestiut, tara intreaga plange inviorata. Nimeni nu mai munceste pentru ca suntem prea ocupati sa plangem isteric sau duios, incruntat sau pervers, sughitat sau in surdina, in batista sau basma, in gand sau in pamant. Sa trecem la treaba si sa ne jucam toti sceneta-fabula. Sau fabulatia. Asa pentru impresia artistica, poate mai tragem si o suspendare.
Ironic mi se pare ca ne jucam cu destinele permitandu-ne sa fim penibili, cu scop electoral, in timp ce primavera electorala pune in locul frunzelor afise si bennere in fiecare copac disponibil. Tot pe banii mei, ai tai, ai pensionarului, ai profesorului, ai aluia care nu ii are.
În categoria pamflet/social/comentarii
Lasă un comentariu
Conu Leonida face iarasi un tuseu reactiunii
La spitalul de nebuni este pauza electorala. Nebunii intra in greva si se intorc in salon. Vor sa cante in cor, mai ca in Adunarea Generala a Bocitoarelor, despre cum, care, de ce, de cate ori, in ce pozitie (misionarul este exclus) vom parui noi vitejeste, fata in fata, reactiunea europeana. Evident este singura chestie care a mai ramas de facut in spitalul de nervosi. La fel de evident este ca imensele cirezi de bizoni aplauda sacadat asa dovada de patriotism si asta sublim ca si dovada. La fel de evident este ca propriile aplauze le acopera ghiortaitul matelor umplute doar cu lozinci electorale, bennere, chipuri ce screm zambete imbatranite inainte de vreme si o imensa placinta de paie, ofilite si astea, made in Romania. Nici nu vreau sa ma gandesc cum or sa infiereze, cu manie mai nervoasa decat delirul dat de betia cu sensuri neintelese de ei, ilustrii intelectuali de iesle ce-si deapana cratimile doar printre ragaituri schizoide, ca sa le lege mai temeinic unele de celelalte.
Chiar ma intreb cum oare vor face fata, printre atatea grohaituri, timide, prea spalate si fragile fiintari de noi veniti a caror candoare inconstienta, obisnuite cu subtile analize literare, sau cu al cifrelor sensuri ascunse… Si inca o data ajung la concluzia ca numai noi cei din afara putea-vom sa nu-i lasam sa fie maculati de mancatorii de ficati ai natiei.
Din ce in ce mai clar este faptul ca strambatatea a devenit regula dreapta, ca gratuitatea gesturilor obscen electorale iau locul barbatiei ce-ar trebui sa tina grijile in frau, ca spatiul gol ce-ar trebui sa fie plin cu rezolvari, este umplut cu vorbe si mai goale, indiferent de cat de marete se vor in rostiri impatimite, dar la fel de strambe.
Nu-l inteleg pe incultul ministru al culturii, sau pe oricare altul ce-a faurit o lege, atunci cand demonstreaza chiar impotriva legii ce-a votat cu nu prea multa vreme-n urma cand mult mai potrivit ar fi se duca la lucru si sa voteze alta lege in loc sa incerce sa imi aghesmuiasca optiunea electorala cu o demonstratie parlamentara pe cat de hilara pe atat de fara rost.
Vine sfarsitul lumii? Nici pe departe. Lumea s-a sfarsit cu multi ani in urma si acum se screme sa se nasca iarasi. Prin anus. Si asta contra naturii. Imi miroase mie. Iti miroase tie. Lor nu are cum sa le miroase. Sunt deja obisnuiti: au trait in miasme.
Prin urmare, la lupta, coane Leonido!!! Reactiunea va fugi infricosata. Cucereste vitejeste spitalul de nebuni!!!!
În categoria pamflet/social/comentarii
Lasă un comentariu
Politicianule…
Politicianule, pana nu iti cuceresti dreptul la respectul meu, imi permit sa te bag in ma-ta, cu cratima cu tot. Tu m-ai invatat sa iti vorbesc asa in momentul in care mi-ai pangarit Parlamentul meu cu dejectiile tale verbale, atitudinale, morale. In momentul in care ti-ai pus interesul de partid in fata interesului tarii MELE. In momentul in care ai fost atat de prost incat sa iti permiti sa ma socotesti pe mine prost. Atunci cand tu, cu pretentii elitiste de nimic justificate, ti-ai permis sa imi ceri MIE sa respect legile tarii MELE in timp ce tu iti bagi picioarele in ele dupa ce ai calcat temeinic in toti cacatii aflati in drumul tau. Mai bine mergeai in limba pe drumul asta. Atunci cand marlania-ti aroganta, nascuta odata cu tine de cine stie ce dos nespalat (nici macar de nastere normala nu ai avut parte) sau gura ce vomita in direct la Antena 3, mi-a murdarit opinteala de zi cu zi ca sa iti intretin tie prostia fudula. Atunci cand nu te-ai mai saturat sa furi chiar si lacrima noului nascut. Atunci cand mi-ai distrus bucuriile simple cu minciuni si ipocrizie cretina care mi-au ingretosat pana si cosmarurile. Atunci cand prin imbecilitatea existentelor voastre ati distrus prietenii si armonia dureroasa a existentelor nestiute. Atunci cand ati propovaduit ura ca singura masura a avaritiei voastre si a parvenirii voastre. Atunci cand ati instigat roman contra roman doar pentru ca voi sa fiti mai siguri de votul lor natang. Te bag in ma-ta si in mortii ma-tii, politician fara erectie, care esti, in almanahe sau un afis ranjit tamp la colt de strada. Pe voi ceilalti va plang ca nu aveti forta sa va opuneti tipului asta de politician doar pentru ca este in acelasi partid cu voi sau pentru ca disciplina de partid nu va da voie sa fiti decat la nivelul dispretului alegatorului vostru. Restul… restul meritati-va soarta atunci cand alegeti doar pentru ca asa ati fost indoctrinati, indobitociti, manipulati in interesul lor. Veti avea suficient de mult timp sa va turnati cenusa in cap unul altuia. Sau excremente atunci cand nu veti reusi sa fiti suficient de onesti cu voi insiva incat sa recunoasteti ca ati gresit. Eu am sa va votez si anul asta. Am sa votez dreapta bugetara sau stanga opulenta, am sa votez la fel de lipsit de speranta sparand ca pana data viitoare un cataclism va indemna JUSTITIA sa faca justitie printre voi sau ca societatea civila va fi suficient de puternica sa va puna la zid. Pana atunci, politicianule, te bag in ma-ta.
În categoria pamflet/social/comentarii
Lasă un comentariu