Vise versus realitate

Nu ai nici cel mai mic drept sa te plangi de visele pe care ti le omoara realitatea atat timp cat nu ai facut absolut nimic pentru ca aceste vise sa ti le traiesti in realitate si ai facut tu insati/insuti totul ca sa le omori. Nu invinovati pe nimeni atat timp cat in tine nu exista niciun fel de disponibilitate sa fertilizezi solul in care sa creasca visele,  atat timp cat nu ai forta sa iti traiesti visele. Eu am luptat pana la autoanihilare pentru visul meu. Dar asa cum am mai spus, atat timp cat celalalt nu este propriul tau vis si tu nu esti visul celuilalt in mod continuu, fara inhibitii, fara taceri, fara orgolii stupide, fara capacitatea de a duce dorinta in fapta, fara discontinuitati egoiste, totul esueaza in banalitate sau intr-o suferinta foarte mare. Iar afirmatia devine doar o forma fara continut.

Acest articol a fost publicat în pamflet/social/comentarii. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *