Doamna si domnule profesor



Imi aduc aminte ca profesorul meu de calculatoare (domnul Ceronescu) l-a picat pe un coleg doar pentru ca si-a inceput expunerea cu concluzivul “deci”. Nu ti-ar fi permis profesorul doctor docent Constantin Belea (Dumnezeu sa il odihneasca) sa ai vreo greseala gramaticala in cuprinsul lucrarii scrise de Teoria Sistemelor Automate. Profesorul Papuc te-ar fi trecut Dunarea daca i-ai fi scris “a-ti folosit…”. Profesorul Ceapraz (filozofie) ar fi maturat cu tine pe jos daca ai fi dezbatut un subiect folozofic scriind “complet pe din-afara” asa cum scrie absolventa de litere Lia Olguta Vasilescu. Si eram o facultate tehnica… Sa fi incercat sa minti si sa fii prins cu minciuna? Era sinonim cu a-ti semna singur exmatricularea. Doctorate plagiate? O sintagma la care nici macar nu te puteai gandi sa o folosesti intr-o propozitie simpla. In liceu (despre scoala generala nici nu mai vorbesc), orice profesor (geografie, chimie, matematica etc etc etc) iti incercuia cu rosu orice greseala gramaticala fie ca era vorba despre sintaxa, ortografie sau reguli de punctuatie (despre dezacorduri nici nu mai pomenesc) si cantarea destul de mult in nota finala. Toate astea si inca multe altele faceu parte din minima educatie cu care un absolvent de liceu (de facultate cu atat mai mult!!!) trebuia sa se infatiseze in societate. Era unul dintre elementele cu ajutorul carora puteai demonstra societatii ca poate pune baza pe pregatirea ta. Unul dintre cele mai mari semne de intrebare asupra conditiei tale de om integru, educat si cu caracter solid era sa iti fi spus cineva ca nu ai cei sapte ani de acasa.
Tanti mama lu` Viorel, mata cand iti vezi ficiorul mintind cu darnicie in fiecare zi, esti mandra? Nu simti niciun fel de rusine in momentul in care spune lumea ca fiul matale si-a copiat teza de doctorat?
Tanti profesoara de limba romana a lu` Lia Olga, mata esti mandra tare cand vezi ca nu este text al fostei matale eleve in care sa nu maltrateze macar putin limba romana si gramatica limbii romane?
Nenea profesorul de limba romana al lu` ministreasa teribilista, nu te zvarcolesti enervat in mormant atunci cand eleva dumitale siluieste chiar si fraza cea mai simpla?
Nenea profesorul de istorie, nu ti se zbarleste lintoliul pe tine in momentul in care Valerica spune ca este coleg cu Mihai Viteazul?
Doamnelor si domnilor profesori, imi spuneti ca toti astia au trecut la materiile voastre din prima si ca nu i-ati trecut de mila?
Ce s-a intamplat cu tine, doamna si domnule profesor? Stiu… imi veti spune amandoi ca nu sunteti motivati financiar si ca Basescu v-a taiat salariile. Vi se pare ca profesorii mei erau mai bine platiti? Sa va spun ca pe profesorul meu de limba romana (Dumnezeu sa il odihneasca) l-am vazut cu un singur costum de haine tot liceul? Vi se pare ca profesorii mei (profesori cu doctorate muncite!) erau mai favorizati decat sunteti voi? Sa va spun ca un muncitor intr-o fabrica avea intotdeauna prioritate in a-si cumpara o butelie pentru aragaz? Vi se pare ca erau mai putin umiliti decat sunteti voi? Sa va spun ca profesorul Ceronescu, un munte de inteligenta, a reusit sa fie pana in `89 numai lector doar pentru ca nu era membru de partid dar a continuat sa isi faca meseria cu abnegatie si profesionalism, iesind in felul asta din mainile lui excelenti profesionisti in calculatoare? Nu, doamna si domnule profesor, ei erau oameni care cucereau respectul elevului sau studentului si faceau din profesorat o misiune aproape sacra. Observati ca eu vorbesc despre ei numai cu apelativul „domnul”? Nu stiu daca va puteti inchipui privirea mandra si calda a unui profesor care isi intalnea, dupa ani, un student sau un elev ce reusise sa faca lucruri temeinice in viata. Ba am vazut, de cele mai multe ori, retinere si un soi de jena a profesorilor in fata unora ajunsi prin sforarii, protectii si exploatarea indoielnica a unor situatii. Voi de ce va plecati capetele in mod nedemn exact in fata unor asemenea specimene? Credeti voi amandoi ca elevii si studentii vostri vor vorbi despre voi cu evlavie, peste ani, doar pentru ca le-ati dat note, examene, diplome si doctorate pe bani sau cu interventii de la partid?
Ce s-a intamplat cu tine, doamna si domnule profesor? Cum te simti cand stii (daca ai minima decenta sa privesti in fata realitatea) ca buna parte din deprecierea societatii, din victoria nesimtirii, din cangrena psihica aroganta exhibata de neamul prost din mahalale si din prelungirea acesteia in varful societatii, cand prostul isi aroga egalitatea in inteligenta cu desteptul, cand incultul se socoteste superiorul instruitului, cand abjectia comportamentala devine etalon social, cum te simti cand stii ca buna parte din toate astea ti se datoreaza si tie?
Ce s-a intamplat cu tine, doamna si domnule professor? Bunica mea, Dumnezeu sa o odihneasca, avea o vorba: faci ca ei, esti ca ei.

Acest articol a fost publicat în pamflet/social/comentarii. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *