Gandind Paralel by Catalin Banica

Daramam ziduri pentru ca apoi, folosindu-ne de experienta acumulata in timpul demolarilor, sa contruim alte si alte ziduri mai greu de daramat. Copii care-si construisc maturitatea desfiintand bariere si clamand nevoia (fireasca) de libertate pentru ca apoi sa construiasca altele si mai temeinice. Pastori ipocriti care predica iubirea ca tinta finala dar se folosesc de ura ca sa ajunga la ea.
Parasute arogante a caror obraznicie le este egalata doar de prostie si care au senzatia ca lucrand la un obscur post tv local le da dreptul sa creada ca au notorietate de Oprah. Nu este vina mea ca nu il poti pricepe decat pe “fa, tampito, chiar nu imi spune nimic numele tau”. Timpul maxim pe care un om cu capul pe umeri isi poate permite sa-l iroseasca cu tine este doar cat sa rosteasca “esti proasta cu spume”.
Irosim clipe care ar putea da sens unei intregi existente. Irosim oportunitatile unei intregi generatii doar din nevoia plina de vanitate de a nu lasa sa se vada cat de neterminati suntem.
Ne ascundem nefericirile in spatele zambetelor poleite. Circarii, imbracati in sultani sau costume scumpe care oricum nu le vor imbogati existentele grotesti, ne predica din amvoane sparte, intentiile bune.
Azi am vazut pe strada cateva perechi de oameni simpli, pareau trecuti de 40 de ani, mergand tinandu-se de maini. Nevoile commune, grijile impreuna, lipsa certitudinilor din societate ii face probabil sa isi caute punctele de sprijin in mana celuilalt.
Intre timp majoritatea dintre noi cauta tapi ispasitori ca raspuns la neputinta de a impune normalitatea prin propria actiune. Mi-a fost dat sa “aflu” (inca o data) acum doua seri ca Basescu este singurul vinovat de saracia generalizata de la nivelul clasei mijlocii in jos, el fiind singurul care se opune nu numai traiului nostru bun dar se opune inclusiv absortiei fondurilor europene, „sansa noatra de a o duce mai bine”. Nu munca noastra, nu politicile economice proprii, nu profesionalismul nostru ci banii de la altii sunt sansa noastra. Ca sa vezi. Ce bine ca avem deja optica de rentieri. Sau asistati. La intrebarea mea “cum?”, raspunsul a fost doar “lasa ca stiu eu ca este un nemernic”. Nu stiu eu ceva anume sau sunt eu realmente idiot? Concluzia amicului meu a fost fara replica: “O vom duce mult mai bine doar dupa 2014. Ai sa vezi!”. Parca era vorba ca dupa ce USL preia guvernarea. Deci THE HOPE RELOADED. In timpul asta, toti ceilalti, din ce in ce mai putini, la care se pare ca ne scapa ceva sau ca suntem realmente idioti cand vedem atata mizerie si minciuna in incapacitatea guvernului de a face ceva cat de mic, nu ne ramane decat sa ne intrebam turmentati “EU cu cine votez?” totusi? Pentru ca se pare ca opozitia este groghi de la pumnii pe care si-i dau unii altora intr-o confuzie turmentata iar politicile economice alternative inca nu are cine sa le creioneze.
In concluzie, sa speram ca vom mai auzi si de bine intr-o zi.

Fie contul asta www.facebook.com/liaolguta.vasilescu.1?fref=ts este un fake fie la Facultatea de Litere si Istorie nu se mai studiaza deloc dativul (care ar trebui studiat si in liceu de altfel) si stilistica. Doamna primar, corect gramatical nu este „Cand le povesteam eu la liberali ca ii ia unul cate unul, dadeau inainte cu increderea in Justitie…” ci „Cand le spuneam eu liberalilor…”. Atunci cand povestesti faci cu totul altceva decat sa atragi atentia. Despre ce spunea domnia ta chiar ca nu sunt prea multe de spus. Se pare ca din punctul de vedere al domniei tale actul de justitie este acceptabil doar cand este vorba despre opozantii politici. De ce nu ai fost atat de siderata si in cazul lui Solomon? De ce nu si in cazul unor pdl-isti cunoscuti? De ce nu a sarit domnia ta la jugulara justitiei si cand a fost vorba despre cunoscuti asa zisi oameni de afaceri? Pentru ca daca justitia este la comanda atunci cand este vorba despre psd-isti si pnl-isti, ar fi de presupus ca este vorba despre o constanta. Iar in cazul asta ar trebui sa ii socotim victime si pe toti ceilalti. Prin extensie, fostul coleg de partid al domnului Ponta (isi mai aduce aminte domnia ta frontul comun pe care toata conducerea PSD l-a facut in apararea lui Bivolaru?) a fost prins de curand furand petrol. De ce nu ii sari in ajutor si lui? Ca este vorba despre aceeasi procurori si despre aceeasi justitie. Din punctul meu de vedere ar fi de preferat ca justitia sa fie complet oarba si sa curete tara asta ca prea sunt multi nemerniciti in toate partidele. Iar in momentul in care domnia ta lanseaza asemenea fumigene printre alegatori, uitand ca normal ar fi, persoana publica fiind, politician cunoscut fiind, sa aperi institutiile statului, atunci eu, alegator al domniei tale (si nu te-am votat ca sa imi arunci praf politic in ochi ci ca sa faci treaba de administrator bun in orasul meu), incep sa am multe si mari semne de intrebare asupra onestitatii domniei tale fata de proprii alegatori. Presupun ca domnia ta nu uita ca USL este la guvernare de aproape un an si jumatate. Presupun ca stii ca Ministerul Justitiei face parte din Guvernul USL. Presupun ca nu ai uitat ca pe seful DNA chiar premierul Ponta l-a numit. Presupun ca stii ca un procuror DNA sau un procuror de la Parchet nu este un caine dresat care asculta doar la comanda „so pe el” sau un robot setat pe executarea doar a unui singur program. Si atunci de ce le spune domnia ta alegatorilor altceva decat stii? Nu stiu daca chiar este cazul sa batjocoreasca domnia ta munca unor concetateni plecand de la premiza ca sunt aserviti unor interese care nu au legatura cu actul de justitie. Sa inteleg ca domnia ta nu vrea justitie in tara asta? Sa inteleg ca domnia ta vrea in continuare corupti sau incompatibili (atentie ca legea incompatibilitatilor persoanelor publice a fost votata in 2003 cand Nastase era premier)? Sa inteleg ca domnia ta vrea aplicarea preferentiala a legii? Stiiiiiuuuu!!! Ai sa imi servesti placa cu ticalositii de pdl-isti bla bla bla. Intrebarea mea este: de ce nu i-ati deferit justitiei? Ca doar sunteti la guvernare de aproape un an si jumatate. Din punctul meu de vedere ii vreau si pe ai lor la puscarie si pe ai vostri. Ca prea v-ati batut joc cu totii de tara asta. Si de alegatorii vostri. Vrei sa imi spui ca voi sunteti mai buni si mai curati decat ei? Haidade!!!! Nu neg faptul ca si la voi si la ei sunt oameni integri. Jos palaria in fata lor. Dar lasa, doamna draga, alegatorul sa ii aleaga pe cei integri nu il indobitoci cu propaganda asta complet suspecta si nedemna. Sansa noastra ca tara este ca JUSTITIA sa isi faca treaba. Poate in felul asta voi oamenii politici va invatati minte si ii lasati pe cei integri si dispusi sa faca treaba pentru alegator si tara, sa iasa in fata.

Pe contul Lia Olguta Vasilescu a aparut ieri o postare (nu stiu daca este un fake sau este chiar contul primarului Craiovei) si trei comentarii ale Liei Olguta Vasilescu pe care le reproduc mai jos:
„Nu stiu cui am gresit noi, cei multi, de trebuie sa ascultam toata duminica despre moartea cuiva care nu ne-a interesat deloc in timpul vietii. Si mi se pare culmea tupeului, cand ai palate, limuzine, vase de aur, coroana etc. sa ceri bani de la guvern ca sa-ti repatriezi mortul. Stiu! N-am inima… Nu am picatura de compasiune pentru o familie indoliata… etc. Dar daca indrazneste cineva de la guvern sa dea bani pentru Cioaba, cand mie imi cade spitalul de copii in cap, va iesi circoteca mai mare decat cea la care hahaia Basescu si primea nevasta lui cocosei.

Guvernul sa lase prostiile cu asa zisul „rege” al romilor si sa ne dea la Craiova prin fonduri europene bani sa ne facem noul spital, asa cum ne-au promis ca ne ajuta Sa faca romii cheta si sa-si inmormanteze „regele”. Ce treaba avem noi cu aceasta problema? Cati romani au fost ajutati vreodata din partea neamului lui bogat-Cioaba? Raspuns! Niciun roman!

Averea estimata a „regelui” Cioaba este de trei milioane euro, potrivit PRO TV. Din ce i-o fi facut? Din vanzare de seminte? Si de ce sa dea guvernul 300 mii?

Averea lui Florin Cioaba este estimata la 2 milioane euro! Asa ca arefamilia 350.000 $ pentru datorie si sa-si inmormanteze capul familiei regeste cum o fac ei deja!”

Nu pot spune ca, principial vorbind, nu sunt de acord cu punctul de vedere al primaritei din Craiova, daca aceasta pozitie este una sincera si onesta fata de alegator (avand in vedere resentimentele mocnite ale populatiei craiovene indreptate impotriva puternicei si problematicei comunitati tiganesti din oras), chiar daca are o foarte mare incarcatura de „actiune de imagine” exprimata in stilul lipsit de abilitate si tact politic, deja consacrat, al primaritei din Craiova. Pentru mine simptomatica este amenintarea fara echivoc din urmatoarea formulare: ” Dar daca indrazneste cineva de la guvern sa dea bani pentru Cioaba,….va iesi circoteca mai mare decat cea la care…”. Pun aceasta afirmatie in legatura cu anuntatul protest impotriva Guvernului al unor primari din judetul Constanta si cu apropierea fara dubiu (etalata de primarita din Craiova, in campania electorala) fata de primul cocalar al tarii, primarul Constantei. Oare vrea cumva Mazare sa ii arate pisica moarta lui Ponta? Este Mazare atat de incoltit? Sau este vorba doar de o diversiune la care apeleaza PSD in ultimul timp ca sa dea senzatia unei vieti de partid democratice? Putin probabil avand in vedere faptul ca PSD exceleaza printr-o disciplina interna in care nimeni nu are voie sa iasa din cuvantul sefului. Daca este doar un exercitiu de imagine, atunci partidele de opozitie ar trebui sa sesizeze rapid noua schimbare de politica de imagine pentru ca acest tip de exercitiu are un mare impact pozitiv asupra electoratului PSD (sa nu uitam ca primarii au o mare influenta in orice proces electoral!!!). O alta forma de minciuna de altfel. Inca o minciuna care are ca rol escamotarea lipsei de performanta a Guvernului, cheltuirea mult mai multor alti bani pe o multime de nimicuri si aranjamente, promovarea la nivel national a hotiei legiferate, exacerbarea clientelismului de partid.

Nu vreau sa discut daca gestul presedintelui de a ruga un renumit doctor cu dosar penal sa viziteze un bolnav aflat in dificultate intr-o alta tara, este firesc sau nu. Pana la urma gestul sau poate fi si dezinteresat, crestinesc, plin de compasiune dar poate avea in spatele sau si un exercitiu de imagine dublat de calcul politic avand in vedere faptul ca, teoretic vorbind, bolnavul asta are controlul unei importante (numeric vorbind) etnii din tara asta. Am scris „teoretic vorbind” pentru ca practic, autointitulatul „rege” al tiganilor, are mult mai putina putere de influenta asupra optiunilor politice ale tiganilor, stiut fiind ca optiunile acestora sunt conditionate si determinate de hotararile exponentilor locali ai etniei. Iar bunavointa acestora este, de fiecare data, cumparata in diverse feluri. Pe de alta parte optiunile tiganilor sunt dictate in general de interese pecuniare, nicidecum de convingeri partinice si cu atat mai putin ideologice. Ori in atare situatie inabilitatea primului ministru Ponta este cu atat mai de neexplicat. Probabil ca stie ca un Dragnea sau orice alt leader local are mai multa influenta asupra comunitatilor locale de tigani decat ar putea avea autointitulatul lor rege. Nu despre toate astea este vorba ci despre modul total marlanesc in care premierul intelege sa lucreze la imagine. Sa sa te plangi de dosarele penale cu substrat politic pe care le dicteaza Basescu, tu fiind la guvernare de aproape un an si jumatate, este o prostie mai mare decat Everestul. Se pare insa ca acest gen de prostie prinde al dracului de bine la propriul electorat. Cu toate astea, mi se pare complet inadmisibil sa iti ataci adversarii politici la modul „nesimtit, tupeu, ticalos, lingai” de la nivelul unui presedinte de partid. Ca o facem noi de pe margine in chibitareala noastra zilnica, asta este cu totul altceva. Dar ca un presedinte de partid sa coboare nivelul atat de jos, este chiar inadmisibil. Cu atat mai mult cu cat absolut orice reactie, cuvantare, actiune a unui premier al unei tari, face imediat subiectul de analiza al ambasadelor aflate pe teritoriul tarii respective. Este cu atat mai marlanesc „discursul” premierului cu cat nici macar nu suntem intr-o perioada electorala. Nu ca ar fi de acceptat un asemenea limbaj chiar si in asemenea perioade. Eu ma intreb foarte serios: oare omul asta, in micimea lui de mahala, chiar nu isi da seama ca deschide cutia Pandorei? Pana la urma doctorul Bradisteanu avea toata libertatea sa refuze rugamintea presedintelui. Ai fi putut sa te astepti ca doctorul Bradisteanu sa fi fost cel care sa izbucneasca in felul asta. Oare stie doctorul Bradisteanu, mai bine decat premierul, ca nu presedintele instrumenteaza dosare? Este foarte adevarat ca intr-o justitie extrem de corputa (a se vedea recentele arestari de judecatori corupti) te poti gandi ca influenta politica poate face si desface. Dar in asemenea situatie cu atat mai indemnat esti sa crezi ca premierul are mult mai multa forta si posibilitati sa influenteze dosare atat timp cat are in subordine si Ministerul de Justitie si Procuratura si tot. Ca asemenea discurs este cat se poate de obisnuit la Antena 3, este in limitele acceptabilului chiar daca este exact aceeasi marlanie etalata de la nivelul unor pseudo jurnalisti. Dar ca sa ai un asemenea limbaj la nivel de premier, este mai mult decat simptomatic si in aceeasi masura grav. Ori eu unul nu imi pot explica asemenea reactii total marlanesti decat printr-o maturitate politica extrem de indoielnica a omului Ponta si printr-o capacitate foarte redusa de a-si controla resentimentele. Fapt ce ar putea sa fie catastrofal pentru tara intr-o situatie limita. Daca eu, in virtutea dreptului la libera exprimare, imi permit sa ma intreb daca nu cumva tara mea „beneficiaza” de un premier idiot (atentie ca doar ma intreb nu afirm), involuat, incapabil, imatur, mitoman, plagiator, imbecil (inca o data atrag atentia ca ma intreb nu afirm) este cu totul altceva decat daca un premier, care ar fi de presupus ca traieste la nivelul lumii premierilor din lumea asta, s-ar intreba acelasi lucru vis-a-vis de mine sau a altui om de stat din tara asta sau din lumea asta.
Copile, ai dat startul oficial la injurii, jigniri, marlanie, idiotenie, mahalagism. Asuma-ti lucrul asta! Ai incalcat armistitiul cu mine. Sa nu ai pretentia ca eu sa il mai respect.

Dumnezeu ne-a facut un cadou extrem de pretios: posibilitatea de a articula si de a scrie cuvinte. Imi place sa cred ca a avut intentia sa  ne dea posibilitatea sa ne intelegem mai bine intre noi, sa ne inlesneasca invingerea singuratatilor noastre dobandite prin nastere si confirmate prin moarte, sa ne ajute sa ne regasim mai repede, sa ne faca mai umani in nevoia noastra de alti oameni. De multe ori insa ma bantuie gandul ca nu a facut decat sa ne intinda cutia Pandorei, fara cifru, fara cheie, cu balamalele gata sa se dezmembreze din cauza ruginii (probabil o pastrase multa vreme in atmosfera umeda a norilor)  si pana la urma, vazand ca ne descurcam cu greu,  ne-a aratat si cum sa o deschidem. Ma zgandare gandul asta pentru ca prea ne folosim de cuvinte ca sa nu ne intelegem, prea ne folosim de cuvinte ca sa ne ascundem unii de ceilalti,  sa disimulam, sa mintim. Facem tot posibilul ca prin cuvinte sa spunem cu totul altceva decat gandeste mintea. Si cum stim cu totii toate lucrurile astea, de fiecare data cand cuvantul celuilalt vine spre noi, in mintile noastre se creeaza expectante conforme cu matricea minciunii din propriile creiere. Partea si mai proasta este ca de prea multe ori putinii dintre noi care inca se mai folosesc de cuvant ca sa se rosteasca pe sine sau sa comunice cu un semen al lor in mod direct, onest, drept, fara ascunzisuri, din cauza expectantelor despre care tocmai am pomenit, sensul direct este neglijat in favoarea unui numar nedefinit de posibilitati ostile. False toate de altfel. Dar cine mai are timp sa gandeasca? Iar in conditiile astea nu este de mirare ca de la cuvant pornesc razboaie, pentru ca acesta a devenit mai puternic decat ratiunea. De la cuvant au murit iubiri pentru ca acesta a devenit mai puternic decat sentimentul. De la cuvant prieteniile s-au transformat in dusmanie pentru ca acesta a fost mai puternic decat compromisul. Cuvantul a transformat reveriile in cosmaruri pentru ca acesta a fost mai puternic decat increderea. Fireasca nevoie de interactiune dintre oameni (suntem totusi prin definitie fiinte sociale)  s-a transformat in lupta pentru suprematie de imagine. Iar cauza este tot cuvantul.

Cuvantul, scris sau rostit, incearca sa se substituie vietii (in conditiile in care ar trebui doar sa ne imbogateasca mintile) folosindu-se de tiparele mentale ale neputintelor, frustrarilor si neimplinirilor noastre. Cuvantul, scris sau rostit, a renuntat la sensul sau argumentativ si a devenit doar afirmatie manipulativa. Cuvantul, scris sau rostit, nu ne mai apropie ci ne desparte. Cuvantul, scris sau rostit, nu mai are valentele lui initiale ci este folosit doar ca sa ne putem ascunde mai bine de ceilalti. Cuvantul, scris sau rostit, nu mai este mijlocul prin care fiecare dintre noi intra in constiinta celuilalt ci modalitatea prin care devenim din ce in ce mai singuri, mai izolati, mai dusmani cu toti ceilalti.

Inlocuim cu lacomie sentimentele cu imagini in cuvinte ale sentimentelor renuntand in felul asta sa mai traim sentimente in favoarea tiparelor preformate de cuvinte. Inlocuim decizia exprimata cu ajutorul cuvintelor cu substitut de decizii formate din aranjamente sterpe de cuvinte in fraze informe ca sens. Inlocuim trairile intime cu tipare in cuvinte care niciodata nu ne duc la plinatate, sens si satisfactie. Inlocuim materia palpabila cu cuvantul care o descrie. Inlocuim gandirea proprie cu cuvantul care ar trebui sa fie rezultatul gandirii. Inlocuim culoarea cu simbolistica cuvantului prefabricat de vizionari orbi. Inlocuim sunetul cu cuvantul inventat de un surd cu pretentii de profet. Iar in felul asta, daca la inceput a fost cuvantul, vom sfarsi prin a ne identifica cu golul din spatele cuvantului.

Sa nu se supere bugetarii pe mine. Nu impotriva lor sunt eu pornit. Doamne fereste! Pretuiesc orice om care isi face treaba cu sarg, orice om care este sau macar isi da silinta sa fie un profesionist pe bucatica lui de munca. Dar nu pot sa nu ma gandesc la faptul ca un bugetar este, in general, mult mai bine platit, ca medie, decat un alt lucrator din mediul privat, cu aceeasi pregatire dar cu responsabilitati mai multe si mai mari si cu un volum de munca mai mare si ceva mai responsabila. Pentru ca atunci cand clientul nu este statul, iar la majoritatea clientul este un alt patron, acesta pretinde calitate si garantia lucrului bine facut. Iar pauperizarea lucratorului din mediul privat nu apare pentru ca patronii ar fi lacomi si nu se gandesc la angajatii lor. Apare pentru ca micul si mediul patron, impreuna cu angajatii sai, trebuie sa lucreze pentru ca tu, bugetarule, sa te poti bucura de o multime de zile libere pe parcursul unui an. Apare pentru ca multii inavutiti, platiti din taxele pe care lucratorul din mediul privat le produce, sa isi poata petrece concediile la Miami sau in Antalia. Apare pentru ca o plosnita parlamentara sa isi permita un concediu anual de macar doua luni de zile pe an plus zilele libere legale (pentru bugetari). Nu ti se pare anormal ca pentru un numar de 1,2 milioane de angajati ai statului sa lucreze alti 3 sau 4 milioane de lucratori in mediul privat iar angajatul statului sa fie mai bine platit? Nu ti se pare anormal, bugetarule, ca angajatul din mediul privat sa munceasca atat cat este nevoie, fara zile libere, cu concedii cat mai scurte, ca sa isi poata plati statul directorii din societatile sale falimentare, cu multe zeci de mii de euro annual? Nu ti se pare anormal ca acelasi lucrator sa munceasca pentru ca pensionarul sa isi primeasca pensia la timp? Nu ti se pare anormal ca lucratorul asta sa munceasca pe rupte ca sa asigure pensii rusinos de mari unor fosti activisti de partid, unor fosti procurori, judecatori, angajati din Militie si Securitate din perioada socialista a tarii? Nu ti se pare anormal ca lucratorul asta sa munceasca pe rupte ca sa poata politicienii sa se infrupte copios din bugetul creat de el? Nu ti se pare anormal ca lucratorul asta sa munceasca pe rupte pentru ca imbecilul de la malul marii sa aibe posibilitatea sa isi puna gorilele sa il bata pe un oarecare doar pentru ca si-a permis sa se foloseasca de aceeasi mare? Nu ti se pare anormal ca lucratorul asta sa munceasca pentru ca o nenorocita de judecatoare sa ia spaga de 1,2 MILIOANE euro de la un la fel de nenorocit, fost militian, ajuns mare om de afaceri prin tot felul de invarteli dubioase? Nu ti se pare anormal ca lucratorul asta sa munceasca pe rupte pentru ca un alt nenorocit votat de tine sa ia spaga de 1,2 MILIOANE euro ca sa aranjeze o licitatie cu uleiul care trebuia sa ajunga la saracitii tarii, la un pret mai mic? Nu ti se pare anormal ca lucratorul asta nu are parte de un tratament decent si nediscriminatoriu? Nu ti se pare anormal ca lucratorul asta haituit si biciuit de toata lumea nu are posibilitatea sa se foloseasca decent de o lege a falimentului personal in timp ce bancile il hartuiesc cat pot de mult cu toate ca si-au recuperat (de cele mai multe ori) banii cu care l-au imprumutat dar vor si mai mult si mai mult? Nu ti se pare anormal ca lucratorul asta nu este niciodata egal in fata legii cu toti ceilalti si toti trageti de el ca te si miri cum de nu se rupe ca un maieu prea mult purtat si putrezit de atata spalat? Nu ti se pare anormal ca tot lucratorul asta sa fie tinta predilecta a manipularilor grotesti ale antenelor nenorocitului de Voiculescu ca sa ii voteze pe cei care impart, pe spaga, locuri de munca si functii bugetare? Nu ti se pare anormal ca un numar de aproximativ 3 milioane de lucratori in mediul privat mic si mijlociu, impreuna cu patronii lor, sa duca in spate tot ceea ce este furt, spaga, cheltuiala pentru intreaga populatie a tarii? Nu ti se pare anormal sa fie dispretuit, sa fie hartuit, sa fie agresat, sa fie discriminat, sa fie inselat, sa fie batjocorit de exact toti cei care traiesc mult mai bine datorita muncii lui, sacrificiilor lui, impozitelor si taxelor pe care el trebuie sa le sustina din munca lui? Mai gandeste-te, bugetarule, politicianule, spagarule, ministrule! Gandeste-te ca intr-o zi lucratorii astia s-ar putea sa nu mai vrea sa munceasca inclusiv in zilele in care tu te odihnesti.

Vine o vreme cand neutralitatea individuala, cand scarba de politic, cand lehamitea de “toti o apa s`un pamant”, cand absenteismul din viata cetatii, cand optiunea viscerala, cand refuzul acceptarii duritatii realitatilor, cand refuzarea evidentelor economice si sociale nu mai au niciun rost, nu mai au scop, nu mai au logica, nu mai au justificare, nu mai au corespondent in asteptarile initiale. In acest moment este clar ca o minoritate electorala (cam un sfert din populatia cu drept de vot) a impus o majoritate parlamentara submediocra, tiranica, dictatoriala, veleitara, de prea multe ori penala si incompatibila, ipocrita, nemernicita ca intentie care nu putea sa genereze decat un guvern de incropeala incompetent, in conflict cu legea (isi mai aduce aminte cineva cati ministri au fost schimbati pentru diverse probleme de legalitate?), abuziv (a depasit de departe orice record in materie de ordonante de urgenta ca medie lunara), depasit complet de problemele cu care se confrunta, incapabil sa gestioneze Romania, ezitant si neputincios, preocupat inainte de toate sa inlocuiasca pana la nivel de femeie de servici tot ceea ce fusese numit de predecesorii sai politici, incapabil sa absoarba fonduri europene, incapabil sa stopeze inflatia, incapabil sa limiteze cresterea somajului, incapabil sa limiteze efectele scaderii nivelului de trai, incapabil sa stopeze cresterea fenomenului coruptiei si evaziunii fiscale, incapabil sa se tina de PROMISIUNILE facute dar prezent excesiv la televizor, generator de coruptie legalizata, promotor al inechitatii sociale, aparator al penalilor, instigator la ura si divizare la nivel de societate, lozincard, manipulativ, ipocrit, festivist, iresponsabil, incapabil sa sustina si sa stimuleze micul si mediul intreprinzator, incapabil sa sustina chiar si lucratorii aflati in directa subordine (ma refer la bugetari si la cei care lucreaza in sociatatile comerciale din proprietatea statului). Sau mai pe scurt: INCAPABIL SA GUVERNEZE. Dupa aproape un an si jumatate de guvernare rezultatele sunt catastrofale pe absolut toate palierele. Cauzele invocate sunt intotdeauna din afara sferei de actiune: greaua mostenire si Basescu. Pai copii, sunteti la guvernare. Ati uitat? Sau inca nu v-ati dat seama? A guverna inseamna sa gestionezi problemele societatii in fruntea careia vrei sa fii. Voi de ce ati vrut sa guvernati? Doar ca sa aveti un drum mai scurt la butoiul cu miere? Este gol!!!
In atare situatie se impune o singura solutie: demisia in bloc a guvernului si convocarea de alegeri generale anticipate. Evident nu tot cu 600 de parlamentari (mai multi decat in SUA, tara cu de peste zece ori mai multa populatie decat Romania) ci cu mai putini si mai capabili si mai bine intentionati. Iar aici intervine in mod hotarator majoritatea care refuza, scarbita fiind, sastisita fiind, plina de lehamite fiind, sa spuna “AJUNGE!”. Numai ca aceasta majoritate isi obiectiveaza fata de sine incapacitatea de a fi cetateni printr-o asa zisa neutralitate, printr-un asa zis apolitism. Fara sa fie in stare sa isi asume propria lasinate, propria tradare fata de interesele cetatii. Nu trebuie sa fii membrul unui partid ca sa refuzi RAUL. Iar daca acesti tradatori ai intereselor cetatii continua sa fie fals apolitici, fals dezinteresati de politica, fals neutri, destinele tarii vor continua sa fie puse la mezat doar de catre membrii partidelor, interesatii intr-un castigator sau altul, cei talibanizati de catre propaganda ipocrita, oportunistii de cariera, jegurile tarii. Voteaza nene cu stanga sau cu dreapta, dar voteaza oameni intregi la cap, interesati si capabili sa iti reprezinte interesele si nu doar pe cei preocupati de parvenire, imbogatire, incapabili sa faca ceva in viata cu propriile lor maini sau capete, pe cei care se refugiaza in politica doar pentru ca nu sunt in stare sa faca nimic sau sunt in stare doar sa fure.
Evident ca nu am eu dreptul sa spun nimanui cum sa opteze si cum sa voteze. Dar stiu cum as face-o eu. NU as vota in niciun caz PSD. A dovedit ca nu este in stare sa isi lase oamenii valorosi sa iasa in fata. A dovedit ca nu este in stare decat sa isi apere penalii si sa produca subproduse politice. Pacat! Sigur sunt membri PSD care chiar sunt oameni care cunosc doctrina de stanga si care sunt si valorosi. UNPR? In nicun caz! A dovedit ca este un partid fara doctrina si fara orientare politica certa, un partid oportunist care se apropie prea mult de curvaraseala, preocupat nu de onoare si demnitate ci de prezenta la oala cu bucate. PNL? Iarasi, in niciun caz! A dovedit ca a depasit confuziile doctrinare si s-a cufundat temeinic in formarea unei oligarhii care nu are nimic de a face cu liberalismul. A reusit sa nasca un conducator tiranic, chiulangiu, grandoman pana la paranoia, inconsistent, a devenit un partid complet dictatorial, un partid care a promovat la varf doar o gasca obedienta. A reusit sa fie rusinea dreptei. Un asemenea partid, atat timp cat nu produce o revolutie interna, nu mai poate fi luat in serios. Dincolo de faptul ca este, alaturi de UDMR, partidul cu cea mai indelungata prezenta in guvernele Romaniei, a reusit sa discrediteze dreapta in loc sa capete autoritate chiar si numai datorita experientei in guvernare. UDMR? NU! Un partid anacronic constituit pe criterii etnice si nu pe orientari doctrinare clare. Promotor al intereselor unei oligarhii care stie sa isi pastreze pozitiile dominante de foarte multi ani, s-a mentinut in prim-planul vietii politice doar prin santaj politic aparent in favoarea etniei pe care zice ca o reprezinta si nu prin promovarea de masuri cu impact economic si social de interes national. Ori asta i-a dus la promovarea unor atitudini destabilizatoare de natura sa invrajbeasca minoritatea maghiara cu majoritatea romaneasca. Pe principiul “divide et impera”. Evident ca au reusit sa isi stapaneasca doar propriul electorat stimulandu-i intens sentimentul nationalist si nu propunandu-i integrarea intr-un sistem economic si social de interes general in cadrul aceleiasi statalitati, dincolo de etnie. PDL? Doar epurat temeinic. Ceea ce este chiar imposibil. Deci NU! Am spus-o de mai multe ori: PDL nu a pierdut guvernarea si apoi alegerile pentru ca a fost nevoit sa duca povara unei crize fara precedent ci pentru ca si-a tradat lozinca “jos mafia ticalosita” producand la randul lui o alta mafie la fel de ticalosita. Este meritul lui Boc si al lui Basescu ca si-au asumat singurele masuri care au fost de natura sa nu ne duca in haos economic si apoi social dar este “meritul” PDL ca nu a vrut sa distribuie austeritatea la nivelul intregii societati protejandu-si imbogatitii, profitorii si capitalistii bugetari. Evident Boc si Basescu au o vina importanta aici: faptul ca stiind, au stimulat lucrul asta prin tacere si acceptare. Drept este ca ar fi avut nevoie si de o justitie dreapta si independenta. PP-DD? Nu este partid. Este doar o productie de studio de televiziune cu puternice tushe de un populism fara corespondent in palierul realizabilului. PNTCD? Din pacate este doar un partid cu cheie si stampila sechestrata dar fara autoritate politica. Daca or mai fi cativa romani care stiu ca exista PNTCD, atunci nici astia nu pot numi decat un singur membru: Pavelescu. Ori in atare situatie, nu mai poti spune ca este partid. Daca ar fi sa votez maine, as vota o alianta formata din FC, MP, societate civila si cativa oameni cooptati din PDL si PNL. Macar FC si MP imi propun figuri noi. Mare parte dintre ei. Evident ca si astora li se pot imputa multe. Au promis, fiecare la raldul sau, ca nu vor coopta niciun politician de la alte partide. Ma indoiec de faptul ca nu au stiut ca este imposibil. Atunci pot fi acuzati de minciuna sau ipocrizie. Personal as fi preferat o constructie de la zero chiar daca ratiunea imi spune ca nu ar fi fost posibil. Ar dura foarte mult timp pana la atingerea stadiului de partide viabile. Nu pot sa uit faptul ca mi-au propus nume complet indoielnice (este cazul si al acelei parasute care, dornica si nerabdatoare fiind de contacte sexuale orale, se oferea in public sa ne satisfaca pe toti). Nu pot sa uit ca Ungureanu a promis ca va avea ca baza de pornire societatea civila si pana la urma s-a orientat spre un grup stiut si preferat de el. Nu pot sa uit ca Diaconescu imi spune azi ca se lucreaza la infiintarea unei miscari populare pentru ca numai dupa cateva zile sa constat ca are si conducere miscarea asta. Hai ma! In timp asa de scurt? Nu pot sa uit modul complet neprofesionist in care s-a incercat manipularea perceptiei societatii “propunandu-se” infiintarea unui partid nascut dintr-o miscare civica. Puteati sa imi spuneti din start, si unii si ceilalti: “Noi astia suntem! Ne vrei? Vii alaturi de noi?”. Si as fi venit. Hai zau! Mi-ati jignit inteligenta. Dicolo de toate astea, stiu sigur ca atat FC cat si MP vor tine cont de parerile, opiniile, nevoile cetatenilor. Stiu sigur ca oricum sunt oameni mult mai spalati decat cei care isi fac mendrele prin celelalte partide. Ca medie. Stiu sigur ca reflexele dictatoriale si tiranice le-au fost atrofiate de educatie si exercitiul democratic. Stiu sigur ca pot mobiliza specialisti de marca ce ar putea sa schimbe soarta acestei tari.
In consecinta, dincolo de nesabuinta absentei de la vot a “apoliticului”, a “neutrului”, daca FC si MP nu vor gasi calea sa renunte la orgolii complet prostesti si juvenile, daca nu vor gasi calea sa capaciteze participarea cetateanului mediu la decizia electorala si apoi la deciziile care privesc viata cetatii, suntem condamnati la mediocritate, incompetenta, furt, marlanie, ipocrizie si la absolut tot ceea ce poate sa insemne saracie in societate. Cartile sunt la voi!!!

Nu stiu cum Dumnezeului reusesc toti, dar le iese bine de tot. Cam toate guvernarile, cu foarte mici perioade de timp in care au iesit din normalitatea lor aberanta, au incercat sa dreaga durerile fracturii cu algocalmin fara sa incerce sa puna osul la locul lui si lucrurile pe fagasul lor firesc.
Cum toate guvernele au trebuit sa isi satisfaca clientela si buzunarul propriu de partid, cum bani la buget s-au colectat intotdeauna mai putini decat necesarul, mai toti au gasit cu cale sa biciuiasca si mai tare martoaga docila si disciplinata care trage pana cade decat sa incerce sa dreseze iepsoarele si carlanii ce zburda liber prin buget si gradinile oamenilor producand intr-o veselie paguba dupa paguba. Campiile sunt saracite, pajistile pascute pana la radacina, apa din fantani este salcie, iar martoaga biciuita sa faca brazda din ce in ce mai adanca. Nu are importanta ca este din ce in ce mai costeliva, din ce in ce mai plina de rani provocate si de capastru si de bici.                                                                                                      Toate bancile ranjeau satisfacute la gandul ca vor realiza profituri imense dand credite cu buletinul in timp ce pentru o aceeasi suma o firma era cautata de paduchi la a cincea generatie. Marii vanzatori (bunuri de larg consum, case, masini, iluzii, concedii etc etc etc) de asemenea isi frecau satisfacuti buzunarele. Omul simplu, ala care munceste doar ca sa traiasca (vise, taica, vise) un pic mai bine de la un concediu la altul, isi facea calcule zgarcite ca o sa poata sa returneze banii in vreo trei-patru vieti de munca. “Lasa ca o sa vaz io ce am sa fac” (si sigur ar fi gasit el o cale pentru ca nu ii place sa se stie dator iar de inselaciune oricum se ocupa aia mai mari). Important era ca isi putea satisface o bucatica din visul lui pe care il traia de multe zeci de ani: doar un pic mai bine. Vroia mult? Vroia putin? Vroia doar normalitatea pentru o viata mediocra de om. Evident decizia abracadabranta de a arunca bani in piata a fost a bancilor. Nu consumatorul le-a fortat sa o faca. Lacomia i-a indemnat pe bancheri sa dea cu banii fara numar fara numar mai ca manelistii la nuntile tiganilor. Sub privirea ingaduitoare a BNR si cu concursul vinovat al tacerii guvernantilor. Dar a venit si clipa in care au constatat toti ca dincolo de faptul ca sacul s-a golit, mai avea sacul asta si o gramada de gauri mari pe fundul lui. Din pacate cea sacrificata a fost iarasi martoaga care sperase cativa ani ca in sfarsit are si ea acces la ieslele din care se infruptau din belsug hergheliile aratoase cu drept de a zburda libere prin bugetul si resursele tarii. Martoaga a fost lasata afara in furtuna, flamanda, bolnava, gafaind chiar si cand incerca sa se odihneasca. Carlanii, iepsoarele si bancile nu trebuiau sa fie partasi, solidari cu toti ceilalti la austeritate. Asa ca li s-a gasit loc caldut in grajduri cu imbunatatiri, dependinte generoase, gresie, faianta, incalzire centrala, vedere la mare si buget de stat. Cuvantul de ordine? Sa salvam bancile si bogatasii cei mari! Iar astia evident ca sunt marii capitalisti bugetari, marii evazionisti, marii smenari. Da-l dracu pe ala micu`! Sa traga pentru toti ceilalti. Nu pedepsim bancile pentru clauzele abuzive ci tot pe tampitul de imprumutat ca a fost suficient de tampit sa ia banii care i se fluturau prin fata nasului luandu-i mintile cu mirosul lor omnipotent la care visa chiar si in noptile fara vise. Pe un mic investitor sau un mic intreprinzator il putem lasa sa dea faliment, il impingem “prieteneste” sa dea faliment dar bancile, cele care prin lacomia lor au ajuns sa nu isi mai recupereze banii, le protejam in numele stabilitatii financiare, chiar daca pot fi acuzate de proasta gestiune nascuta din lacomie. Ba mai  nou onor FMI transmite un semnal fara echivoc ca daca cumva instantele vor insista sa gaseasca vinovate bancile, banii returnati vor fi recuperati tot de la deponenti, aia datorita carora bancile au bani sa faca profit. Sau mai pe scurt, nu hotul dovedit trebuie pedepsit ci pagubitul trebuie pedepsit si furat mai departe. “Curat murdar, coane Fanica”. Nu incercam sa aducem mai multi bani la buget combatant evaziunea ci punem taxe si impozite mai multe tot aluia care oricum trage si asa din greu. Ca tot au promis imbuibatii in campania electorala ca vor curge rauri de lapte si miere si vor fi diminuate taxele si impozitele. Votantule, acum iti ajunge? Inteligentule, si eu simt la fel de tare votul tau, tu care te-ai lasat dus cu presul de promisiuni de care ei stiau ca nu se pot tine.

Prapaditul nu are dreptul la o lege a falimentului personal (fapt ce i-ar reda demnitatea si i-ar acorda o a doua sansa) ci este haituit, hartuit, amenintat continuu, jecmanit cu alte si alte comisioane, penalitati, dobanzi la dobanzi. Firmele mici (exact alea care aduc majoritatea veniturilor la buget) pot sa moara. Nu au dreptul nici macar la un faliment decent, faliment la care le-au dus tot bancile prin lacomia lor, tot statul prin vinovatia si incompetenta sa. Vezi doamne in numele stabilitatii financiare. A cui stabilitate financiara? Evident a bancilor si a marilor evazionisti, smenari si capitalisti bugetari.
In atare situatie este imperios necesara o alt fel de clasa politica. O clasa politica al carei scop sa fie binele cetateanului si al tarii nu binele cleintelei si partidului propriu. O clasa politica pentru care bunastarea cetateanului sa nu fie doar slogan electoral ci actiune zilnica. O clasa politica pentru care pedepsirea vinovatilor si protejarea victimelor sa fie mai importanta decat iluzoria stabilitate bancara. Sa dea faliment! Sa vada si ei cum este! Poate in felul asta BNR isi va aduce aminte ca este banca NATIONALA a ROMANIEI nu codoasa bancilor. Pentru ca interesul Romaniei este cetateanul si cei care produc locuri de munca, impozite si implicit bunastare sociala, nu bancile hraparete, smenarii, evazionistii si capitalistii bugetari. Altfel… Egalitatea sanselor? Aiurea! Egalitatea in fata legii? Haidade! Protejarea cetateanului? Vorba in vant! Stimularea si protectia micului si mediului intreprinzator? Doar slogan electoral.

Din pacate premierul Ponta, in jmechereala-i aroganta necuantificabila in limitele inteligentei si cu atat mai putin in ale bunului simt, mizeaza mult prea mult pe uitare si pe nestiita celor carora li se adreseaza. Si se adreseaza NUMAI alegatorilor lui, nu intregii populatii, asa cum ar fi normal. Omul asta nu guverneaza ci este intr-o continua campanie electorala. Toate marile promisiuni le-a uita. Toate marile obiective pe care si le-a propus, le-a ratat (privatizarea OLTCHIM, privatizarea Postei Romane, privatizarea CFR Marfa, managementul privat la marile companii de stat, reducerea contributiei CAS, renuntarea la taxa auto, reducerea fiscalitatii, eradicarea coruptiei, noua lege a sanatatii, regionalizarea, o noua Constitutie si inca multe altele). Cu toate astea, continua sa promita realizari marete: mii de kilometri de autostrada, cresterea nivelului de trai, un milion de locuri de munca, irigatii etc etc etc. Isi schimba atat de des punctul de vedere asupra unui lucru oarecare incat te intrebi la modul foarte serios daca nu cumva omul asta are o mare si grava problema de sanatate mintala. Mie unul imi este evident ca este cel mai slab produs al PSD in materie de executiv. Dupa un an si jumatate de guvernare in care a ratat tot ce putea fi ratat (ba a tinut sa inventeze teme pe care si-a dat toata silinta sa le rateze) evident ca vina o poarta tot Basescu si greaua mostenire. Nu pot accepta ca Guvernul nu are suficienti juristi priceputi incat sa nu ii sopteasca nimeni care sunt competentele CSAT. Sunt sigur ca ii are. Numai ca in momentul in care paseaza o hotarare catre CSAT, stiind ca acest CSAT nu are nicio competenta legala sa se pronunte, o face doar ca sa arate propriilor alegatori ca se bate cu nemernicul de Basescu, cu tiranul, cu dictatorul. Cand face lucrul asta, uita insa sa mentioneze ca in CSAT numarul majoritar de membri este compus din ministri USL. Plus inca doi generali, plus un consilier prezidential plus nemernicul, tiranul, dictatorul. Iar hotararile se iau in unanimitate. Asa zice LEGEA. Ori in cazul buclucas in care i s-a cerut CSAT sa avizeze privatizarea CFR Marfa (avizare care nu intra in atributiile legale ale CSAT), hotararea ca nu este menirea CSAT sa avizeze privatizarea CFR Marfa a fost luata in UNANIMITATE (ca orice hotarare de altfel).
Ponta se bate de fapt cu neincrederea din ce in ce mai mare a alegatorului. Disparitia sa si a celui de al doilea om in stat (l-am numit pe adormitul Antonescu) este o dovada de imaturitate si de infantilism greu de incadrat. Ca sa nu spun lasitate. Nu contest faptul ca orice om, indiferent de functia pe care o ocupa in stat, are dreptul la odihna si la intimitate. Numai ca in momentul in care comunicatorii USL afirma ca nu stiu unde este premierul si adormitul, in momentul in care seful statului nu este informat, in momentul in care ministri intrebati sustin ca nu stiu unde sunt cei doi, deja avem o mare problema. I-a rapit cineva? Ii supune cineva la perversiuni sexuale intr-o hruba insalubra? S-au pierdut in zona crepusculara? Au probleme dosnice? Drept este ca eu unul nu le simt lipsa. Duca-s-ar unde a intzarcat mutul iapa, ca prea isi bat joc de tara asta. Dar noi ca tara avem o mare problema in momentul in care nu stie nimeni nimic despre locul unde ar putea fi premierul si al doilea om in stat. Este si asta inca o dovada a amatorismului, a lipsei de responsabilitate, a felului in care acesti oameni inteleg sa respecte tara si oamenii tarii in fruntea careia se vor. Pana acum nu era zi in care permierul sau presedintele Senatului sa stranute si sa nu apara pe sticla cu lamuriri elucubrante despre stranutul lor. Chipurile in numele transparentei. Pe dracu! In numele campaniei de abureala nationala. Iar acum cand arde rau de tot privatizarea CFR Marfa, cand somajul creste in acelasi ritm cu temperaturile de afara, cand preturile zburda vesele catre inalte culmi de progres, s-a dus dracului toata transparenta in numele dreptului la viata privata. Nu ma intereseaza, ma domnilor, pozitiile voatre favorite, nu ma intereseaza lotiunea de corp sau producatorul stimulentelor sexuale pe care le luati, nu ma intereseaza chiar deloc viata voastra erotica virtuala (ca in cazul proastei aleia care in loc sa taca dracului din gura, face valuri mari mai ca o tzatza la marginea santului) dar mi se pare cat se poate de normal ca eu ca cetatean care va platesc concediile, crizele de personalitate, crizele de isterie, tratamentele la cine stie ce clinica din State, sa va pretind sa imi spuneti ca tara este in siguranta.
Ma premierule, pe mine nu ma intereseaza luptele tale cu Basescu. Oricum asta iti demonstreaza de fiecare data ca dai la greu cu carata in rahat. Pe text de lege. Pe mine ma intereseaza sa traiesc mai bine. Sa nu mai creasca taxele (asa ai promis, nu?). Sa nu mai fiu furat ca in codru. Sa stiu ca impozitele luate de la mine ca cetatean sunt folosite in interesul meu si al tarii mele (a ta nu prea cred ca este) nu in interesul clientelei de partid (parca ziceai ca gata cu clientela). Pe mine ma intereseaza sa fie peste tot oameni competenti nu numiti pe criterii politice (hai ma da-o dracu! chiar si o bucatareasa trebuie sa fie membra a partidului tau ca sa o angajati?). Pe mine ma intereseaza intai sa imi bagati canalizare, apa si apoi sa imi asfaltati strada (in ordinea asta nu in ordine inversa) si abia apoi sa ma aburiti cu concerte, fantani arteziene sau palmieri. Pe mine ma intereseaza sa iesi din aceasta continua campanie electorala si sa imi arati ca faci ceva pentru binele societatii. Am convingerea ca realizari sociale si economice ar fi un capital electoral mult mai puternic si mai stabil decat prea desele tale discursuri belicoase dar in aceeasi masura iresponsabile, gaunoase, inconsistente. Cat timp crezi tu si cati oameni crezi tu ca se vor mai lasa prostiti de instigarile tale lipsite de suport legal? Parca ziceai cu putin timp in urma ca privatizarea CFR Marfa este un succes. Ce iti mai trebuie avizul CSAT atat timp cat este numai de competenta Guvernului sa semneze contractul de privatizare? Semneaza-l, nene! Sau nu ai suficient sange in instalatie sa iti asumi decizii? Pentru mult mai putine nastrusnicii (drept este, cu ajutorul neprecupetit al antenelor si banilor lui Voiculescu dar si al zapacitilor lui Dogaru) au cazut doua guverne. Pe cine dracu mai vrei tu sa prostesti?